Biblioteca lui Sir James George Frazer a devenit atât de vastă încât a curbat podeaua

„La vremea ei, Creanga de aur era genul de carte care se citea sub pătură, la lumina unei lanterne. Când a apărut prima ediţie, în 1890, parcă o stare febrilă a cuprins lumea literară. Oamenii îşi trimiteau scrisori, formulate în zvonuri insistente. Rapiditatea şi amploarea acestei reacţii nu sunt nici astăzi surprinzătoare. Întrucât Creanga de aur este o carte periculoasă care îşi păstrează abilitatea de a tulbura. Şi atunci — ca şi acum — era o lucrare care, în esenţă, punea la îndoială atitudini culturale dobândite”, precizează George Sampson în introducerea cărţii Creanga de aur. Un studiu despre magie şi religie, apărută recent la Editura Trei.

Dar cine a fost autorul ei, Sir James George Frazer, şi ce face lectura acestei cărţi atât de tulburătoare?

James George Frazer se naşte în 1854 în Brandon Place, Glasgow şi este fiul lui Daniel Frazer, farmacist, şi al lui Katherine Frazer, născută Bogle, printre ai cărei strămoşi s‑a numărat şi George Bogle of Daldowie, trimisul diplomatic al lui Warren Hasting în Tibet, în 1774. În 1869 se înscrie la Universitatea din Glasgow unde studiază sub îndrumarea unor profesori iluştri: George Gilbert Ramsay (latina), John Veitch (retorica) şi Lord Kelvin (fizica — Sir William Thomson a formulat a doua lege a termodinamicii). Aceste studii şi îndrumarea profesorilor săi au pus fundaţia operei vieţii sale şi au cultivat pasiunea pentru investigaţiile culturale, mitologice şi ale ritualurilor. Cursurile de filosofie l‑au familiarizat treptat cu marile figuri din tradiţia epistemologică scoţiană şi mai ales cu David Hume, al cărui „Tratat despre natura umană”, unde cercetează sursele credulităţii omeneşti, avea să formeze planul de ansamblu al analizei credinţei umane din cartea „Creanga de aur”, plecând de la premisa că regulile sunt fondate pe ritualuri, care, la rândul lor, consacră credinţele magice. Latina şi greaca i‑au asigurat accesul la o gamă largă de izvoare clasice, utilizate mai târziu pentru a conferi o adâncime istorică argumentaţiei sale. Cinci ani mai târziu urmează cursurile Trinity College, Cambridge, iar în 1878 va absolvi cu diplomă de onoare în studii clasice.

Comunicat publicat si furnizat de Fabrica de PR

Citeşte comunicatul în întregime la adresa http://www.comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20276