ACTA ÎN ROMÂNIA: Furnizorii de servicii de Internet susţin că Acordul i-ar putea transforma în "Poliţia Internetului"

Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP) s-a constituit în 2001, pentru promovarea şi sprijinirea intereselor furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, inclusiv Internet.

"Prin aplicarea prevederilor ACTA, există riscul ca ISP (Internet service provider, n.r.) să se transforme într-un fel de Poliţia Internetului. De asemenea, noi nu dorim să încărcăm operatorii telecom cu investiţii enorme pentru a face faţă monitorizării, scanării şi stocării unui trafic uriaş", a afirmat Bătrîneanu, preşedintele ANISP, la o dezbatere pe tema ACTA.

El a adăugat că aplicarea ACTA poate avea ca efect "o mai mare permisivitate" în interceptarea şi intervenţia autorităţilor asupra datelor traficate şi stocate de clienţii unui furnizor servicii de acces la Internet.

Pe de altă parte, şeful Direcţiei Expertize şi Constatări din cadrul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA), Răzvan Câşmoiu, a afirmat că ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de Internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării Internetului.

"Legislaţia naţională conţine prevederi mai aspre în privinţa respectării drepturilor de autor. În acest context, ORDA consideră că ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de Internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării Internetului", a spus Câşmoiu.

Directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), Doina Banciu, a afirmat că, la nivelul Uniunii Europene suma necesară pentru stocarea în format digital cărţilor, revistelor, ziarelor, fotografiilor şi materialelor audio şi audiovizuale depăşeşte 100 miliarde de euro.

Potrivit datelor Romanian Network for Internet eXchange (RONIX), media volumului de date transferat prin RONIX, reprezentând interschimbul de date între reţelele membrilor comunităţii, depăşeşte 10 GB/s. La nivel naţional, traficul de date al operatorilor este de câteva zeci ori mai mare, fără a lua în calcul şi transferul internaţional de date.

Reprezentanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat, la sfârşitul lunii ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA - Anti-Counterfeiting Trade Agreement), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European.

Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit Parlamentului European, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.

Statele semnatare ale ACTA vor trebui să aplice "sancţiuni juridice eficace" în cazul distribuirii, importului, radiodifuzării sau televizării, distribuirii unor opere, interpretări sau fonograme ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor de autor în format electronic au fost eliminate.

Prezentă la evenimentul organizat miercuri, Anca Rodica Turcea, condilier în Ministerul Economiei, a afirmat că ACTA va intra în vigoare în România după ce vor fi parcurse mai multe etape.

"Cronologic, Parlamentul European va trebui să-şi dea avizul în vara acestui an. Ulterior, Consiliul Uniunii Europene îl va adopta, independent de ratificarea în parlamentele naţionale. La final, acordul va trebui ratificat de Parlamentul României şi doar după aceşti paşi ACTA va putea intra în vigoare", a spus Turcea, care i-a invitat pe cei interesaţi să se înscrie la dezbaterile şi discuţiile pe care Ministerul Economiei la va organiza în perioada următoare.