Actorul Ştefan Radof a murit

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca a mai spus că Ştefan Radof avea mai multe suferinţe cronice.

Trupul neînsufleţit al lui Ştefan Radof va fi depus, joi, la Teatrul Nottara din Capitală, iar înmormântarea actorului va avea loc vineri, au declarat reprezentanţi ai instituţiei pentru MEDIAFAX.

Admiratorii îi pot aduce actorului un omagiu la teatrul de pe bulevardul Magheru, între orele 12.00 şi 18.00. Joi seară, sicriul va fi transportat la capela cimitirului Bellu, unde va avea loc înmormântarea, vineri, la o oră care va fi anunţată ulterior.

Actorul Ştefan Radof împlinise 77 de ani în 1 decembrie 2011.

Ştefan Radof a urmat cursurile Colegiului Naţional Sfântul Sava, până la reforma din 1947, când din motive politice a fost exmatriculat şi s-a transferat la Şcoala Profesională Comercială. După un examen de diferenţă, a urmat şi a absolvit Şcoala Medie de Comerţ Exterior.

În martie 1953, a fost arestat şi judecat de Tribunalul Militar Teritorial 2 şi condamnat la cinci ani de muncă silnică, sub acuzaţia de complot împotriva orânduirii de stat. Cu toate că a fost amnistiat, a avut domiciliu obligatoriu, precum şi interdicţii civile.

În 1958, a fost admis la Institutul de Teatru, dar după trei săptămâni a fost exmatriculat, pentru ca, în 1960, să fie reprimit, graţie profesorilor Radu Beligan, Ion Cojar şi Costache Antoniu.

Şi-a început cariera artistică la teatrul din Piatra-Neamţ, de unde, în toamna anului 1965, la îndemnul regizorului Cornel Todea, s-a prezentat la concursul organizat de Teatrul "C. I. Nottara" din Bucureşti, condus la acea vreme de Horia Lovinescu, concurs pe care l-a câştigat. Printre spectacolele în care a jucat aici se numără "Antigona" de Jean Anouilh, "Petru Rareş" de Horia Lovinescu, "Viziuni flamande" de Michel de Ghelderode, "Hamlet" şi "Timon din Atena" de W. Shakespeare, "Livada de vişini" de A. P. Cehov şi "Nora" de Ibsen.

Actorul a desfăşurat şi o prolifică activitate de scriitor, a fost profesor şi politician.

Astfel, Radof a scris mai multe volume de versuri ("Casca de foc", "Iris", "Statui în iarbă", "Şoimul în iarnă", "Efectul de seră"), dar şi un volum-sinteză publicat în colecţia "Poeţi contemporani" la editura Eminescu, sub titlul "Şoimul în iarnă". Totodată, a publicat schiţe, eseuri şi articole de specialitate şi a scris mai multe scenarii de film şi televiziune, printre care "Enigma din Testament" - după nuvela "Morminte" de Mihail Sadoveanu şi "Crocodilul" după Dostoievski.

Ştefan Radof este membru al Uniunii Teatrale din România (UNITER) şi al Uniunii Scriitorilor din România (USR).

De asemenea, după decembrie '89, el a acceptat să fie profesor-asociat la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, între anii 1990 şi 1994, şi la Universitatea Hyperion, între anii 1992 şi 1996. Este membru fondator al Alianţei Civice şi al Partidului Alianţei Civice şi a fost senator de Ilfov între 1992 şi 1996.

A primit premiul Asociaţiei Oamenilor de Teatru şi Muzică şi al criticii pe anii 1980, 1982, 1984, 1986. Totodată, a fost laureat al Festivalului de film de la Locarno, cu rolul din filmul "Prea mic pentru un război atât de mare". A mai primit premii la Festivalul de Teatru de la Nancy (1969), Festivalul de Teatru de la Arhus (1970), Festivalul de Teatru de la Guanahato (1978), Festivalul de Teatru de la Plovdiv (1999).

În 2004, Ştefan Radof a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României", în grad de Cavaler, de preşedintele Ion Iliescu, "în semn de apreciere pentru îndelungata şi fructuoasa activitate artistică, pentru dăruirea şi talentul puse în slujba artei spectacolului şi a teatrului românesc".