Ambasadorul Germaniei către Herta Müller: Opera dumneavoastră mă impresionează profund

Ambasadorul german Andreas von Mettenheim este prezent, luni seară, la Ateneul Român la o lectură publică şi un dialog între scriitoarea Herta Müller, laureată a premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009, şi Gabriel Liiceanu.

În cadrul manifestării, care a început în jurul orei 19.00, Andreas von Mettenheim i-a adresat un cuvânt de salut scriitoarei Herta Müller.

"Este îmbucurător că această manifestare a putut fi, în sfârşit, realizată. Au contribuit la aceasta Editura Humanitas, pe care doresc astăzi, aici, să o felicit cu prilejul celei de-a 20-a aniversări, şi
Institutul Goethe. Dumneavoastră, doamnă Müller, în primul rând, dar şi celor două instituţii, doresc să le mulţumesc cordial cu această ocazie", a spus Andreas von Mettenheim.

Totodată, ambasadorul a precizat că este profund impresionat de opera literară a scriitoarei.

"Nu este de competenţa mea să fac o analiză a operei dumneavoastră literare, care mă impresionează profund. Permiteţi-mi să spun doar atât: aproape nimeni nu a reuşit ca dumneavoastră să descrie mai înfricoşător şi mai angoasant imixtiunea unui stat criminal şi al serviciului său secret în viaţa cetăţenilor săi. Cine a citit această proză, trebuie să fie şocat, şi nu este nicidecum valabil doar pentru România, că mai există încă mult prea mulţi oameni nostalgici ai regimurilor totalitare. Nu aveţi nicio problemă cu constatarea că premiul Nobel este şi un premiu politic. Din contră, dumneavoastră percepeţi această distincţie tocmai ca pe un sprijin viguros al avertismentului dumneavoastră de a întreprinde toate eforturile pentru a încheia definitiv în Europa de Est, în toate planurile sociale, cu trecutul comunist", a spus Ambasadorul Germaniei în România.

În plus, Andreas von Mettenheim a vorbit despre "asumarea trecutului" unei ţări şi despre "reformele care au ca scop un sistem juridic şi administrativ imparţial".

"Când România a fost, din nou, primită în marea familie europeană - o decizie corectă şi necesară - aceasta a însemnat schimbări profunde în toate domeniile sociale. În acest sens, de o importanţă
primordială pentru depăşirea formelor vechi de guvernare sunt reformele care au ca scop un sistem juridic şi administrativ imparţial, independent şi eficient. Chiar dacă această sarcină poate fi rezolvată, în mare parte, doar din interior şi cu forţe proprii, pentru că, de exemplu, este legată de conştiinţa de sine a justiţiei şi de disponibilitatea mentală a acesteia de a accepta schimbări, este totuşi o sarcină şi pentru celelalte state membre care urmăresc progresele şi pot sprijini România în mod adecvat. De aceea există aşa-numitul Mecanism de Cooperare şi Verificare, un instrument al cooperării constructive cu Guvernul României pentru îndiguirea în continuare a corupţiei şi propulsarea reformelor necesare în domeniul justiţiei. După părerea mea, încă nu putem renunţa la acest instrument. Şi asumarea trecutului poate fi concepută realmente doar într-un climat al unei justiţii funcţionale şi independente. Am însoţit mereu activ acest proces, care, din exterior, a părut uneori că înaintează chinuitor de încet, şi o vom face şi în continuare. Un mic semnal, dar vizibil în exterior, au fost Zilele Culturii Germane din toamna anului trecut când am dedicat subiectului «Curaj civic în dictatură» o seară de lectură şi un simpozion", a spus ambasadorul german.

Potrivit lui Andreas von Mettenheim, în acel moment, ştirea despre decizia Comitetului Nobel fusese făcută publică. "După cum îmi aduc foarte bine aminte, a fost discutată controvers de opinia publică de aici. În centrul discuţiilor se afla întrebarea chinuitoare cine - desigur, în afară de dumneavoastră - ar avea dreptul să se laude cu succesul dumneavoastră. O problemă falsă, după părerea mea. Nici România şi nici Germania nu au nevoie de o afirmaţie după modelul unui tabloid din Germania, care titra «Suntem Papă», şi care ar suna parafrazat «Suntem laureat Nobel». Premiul rămâne al dumneavoastră în întregime. Desigur că putem vorbi despre un triumf al limbii germane, a cărei conservare şi protejare este de o importanţă majoră pentru noi în această ţară, având în vedere şi istoria germano-română seculară", a mai spus ambasadorul.

Făcând trimitere la un interviu al Hertei Müller, în care scriitoarea ar fi afirmat că simte româneşte "din punct de vedere al structurii interioare", Andreas von Mettenheim a spus că acest lucru îl încurajează să o coopteze pe celebra scriitoare "pentru o înrudire intelectuală germano-română, fără de care relaţiile germano-române ar fi bogate din punct de vedere economic, însă fără suflet".

Câteva sute de persoane s-au strâns la Ateneul Român din Bucureşti pentru a asista la o lectură publică şi un dialog între scriitoarea Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009, şi Gabriel Liiceanu.

Scriitoarea Herta Müller este prezentă la Bucureşti pentru a participa, luni şi marţi, la o serie de evenimente care marchează lansarea, la Editura Humanitas, a unei serii de autor care îi este dedicată. Evenimentele dedicate scriitoarei fac parte din campania care marchează 20 de ani de la fondarea editurii.

Astfel, luni seara, Herta Müller participă, la Ateneul Român din Capitală, la o lectură publică şi un dialog cu Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas. Evenimentul a înceaput în jurul orei 19.00 şi este în curs de desfăşurare.

Manifestarea de la Ateneul Român vine în continuarea evenimentelor dedicate scriitoarei Herta Müller, care au debutat luni la Bucureşti cu o conferinţă de presă.

Totodată, marţi, de la ora 17.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu din Capitală va avea loc lansarea seriei de autor Herta Müller, cu romanele "Leagănul respiraţiei" şi "Călătorie într-un picior", şi o sesiune de autografe. Publicat în 1989, "Călătorie într-un picior", este primul roman scris de Herta Müller după ce a părăsit România.