Amenzi de până la 200.000 lei pentru cenzură şi ingerinţe editoriale la radio şi TV

Iniţiativa legislativă de modificare a Legii audiovizualului 504/2002, semnată de vicepreşedinţii PDL Raluca Turcan şi Cezar Preda şi de deputaţii PDL Doiniţa Chircu şi Brînduşa Novac, a fost adoptată cu 9 voturi "pentru" şi 2 "abţineri".

Una dintre cele mai importante modificări aduse prin proiectul legislativ actualei Legi a audiovizualului este introducerea posibilităţii ca membrii CNA să poate aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.0000 de lei posturilor de televiziune şi radio, pentru acte de cenzură şi ingerinţe editoriale.

Astfel, articolului 6 din actuala Lege a audiovizualului i s-a dat un regim sancţionatoriu, ceea ce nu era prevăzut până în prezent în legislaţia audiovizualului.

Potrivit Ralucăi Turcan, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, prin introducerea unui regim sancţionatoriu în cazuri de cenzură şi ingerinţe editoriale s-a urmărit respectarea Constituţiei. "Ingerinţa şi cenzura sunt interzise şi atunci mi se pare normal că dacă sunt interzise prin Constituţia României să existe şi o sancţiune măcar cu o amendă în Legea audiovizualului", a declarat Raluca Turcan.

Întrebată dacă deciziile conducerii editoriale ale posturilor de radio şi TV ar putea fi considerate acte de cenzură şi ingerinţe editoriale, Raluca Turcan a spus că în Legea audiovizualului este definit clar "ce înseamnă ingerinţă".

În mod concret, articolul 6 din Legea audiovizualului prevede că "(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. (2) Independenţa editorială a furnizorilor de servicii media audiovizuale este recunoscută şi garantată de prezenta lege. (3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor media audiovizuale, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine. (4) Nu constituie ingerinţe deciziile şi instrucţiunile având caracter normativ, emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România. (5) Nu constituie ingerinţe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliştii şi furnizorii de servicii media audiovizuale le adoptă şi pe care le aplică în cadrul mecanismelor şi structurilor de autoreglementare a activităţii lor, dacă nu contravin dispoziţiilor legale în vigoare".

Pe de altă parte, Răsvan Popescu, preşedintele CNA, prezent la şedinţa Comisiei de Cultură a Camerei, a explicat că "ingerinţele" nu se referă la conducerile editoriale ale posturilor de radio şi televiziune.

"În condiţiile în care radiodifuzorii îşi vor adopta propriile coduri de funcţionare, funcţionarea după aceste coduri, după ierarhiile respective nu poate constitui o ingerinţă. Ingerinţele privesc persoane aflate dincolo de conducerea editorială a posturilor", a declarat Răsvan Popescu.

În schimb, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), ce reuneşte principalele televiziuni private din România, a explicat că prevederea privind sancţionarea actelor de cenzură şi de ingerinţă editorială este greu de tratat de către CNA, care are o relaţie strict cu radiodifuzorii.

"Dacă nu acceptăm că asta (relaţia cu radiodifuzorii, n.r.) este competenţa Consiliului şi nu aceea de a amenda părţi terţe, care nu sunt în această relaţie, atunci există pericolul de a înţelege greşit ce înseamnă dreptul de decizie editorială care - şi a statuat Clubul Român de Presă - rămâne un drept fundamental al proprietarului companiei de media, al patronatului, care poate fi transferat redacţiei, dar în esenţă rămâne la acest nivel. Şi o interpretare eronată pe această zonă ar fi chiar un act care poate pune în discuţie dreptul de decizie editorială în ceea ce priveşte conţinutul libertăţii de exprimare, care trebuie să rămână la nivelul patronatului", a spus George Chiriţă.

O altă noutate adusă de proiectul legislativ care modifică actuala Lege a audiovizualului, adoptat miercuri de Comisia de Cultură a Camerei, este aceea a "gradualizării" amenzilor pe care CNA le poate aplica posturilor de televiziune şi radio.

"La capitolul sancţiuni, nu am dorit să modificăm plafoanele de sancţiuni. Am dorit doar să fie respectate sancţiunile, să poată să fie date şi somaţii, dar nu somaţii la nesfârşit, ci o somaţie pe o încălcare (de un anumit timp din legislaţia audiovizualului, n.r.), după care să se aplice gradualizarea. Gradualizarea se face de către CNA", a explicat Raluca Turcan.

Totuşi, posibilitatea ca membrii CNA să aplice o somaţie o singură dată pentru o încălcare a legislaţiei audiovizualului, după care va fi aplicată o amendă, pentru următoarea abatere, va conduce la creşterea cuantumului sancţiunilor pe care televiziunile şi radiourile le vor primi.

"Consiliul va avea la dispoziţie mijloace mai puternice pentru a descuraja o serie de derapaje din audiovizual şi mă refer la faptul că s-a statuat principiul amenzilor progresive, după acordarea unei somaţii, amenzile vor merge în mod progresiv pentru încălcarea aceluiaşi articol, ceea ce în ansamblu sigur că va duce foarte probabil la o creştere a cuantumului acestor amenzi, lucru de care radiodifuzorii ar trebui să fie conştienţi şi să-şi ia măsuri interne", a explicat Răsvan Popescu, preşedintele CNA.

Totuşi, el a explicat că amenzile aplicate în mod progresiv pleacă de la un cuantum foarte scăzut. "Plaja de amenzi pentru cele mai multe articole din acest proiect (care modifică Legea audiovizualului, n.r.) pleacă de la 5.000 de lei şi poate ajunge până la 100.000 de lei", a spus Popescu.

În prezent, există însă şi situaţii de încălcare a legislaţiei audiovizualului în care pragul minim al amenzilor pe care CNA le poate aplica posturilor TV şi radio în cazul încălcărilor legislaţiei audiovizualului este de 10.000 de lei, sancţiunile putând ajunge până la 200.000 de lei.

Popescu a mai spus că proiectul legislativ avizat miercuri în Comisia de Cultură a Camerei cuprinde şi "o întărire a prevederilor în privinţa protecţiei minorilor". "Practic au fost înnăsprite condiţiile în care minorii pot fi prezentaţi la televizor, mai ales atunci când ei sunt victime ale abuzurilor", a explicat Popescu.

Pe de altă parte, George Chiriţă, directorul executiv ARCA, a spus că un alt aspect care a rămas în dispută este cel privind "gradualizarea sancţiunilor şi mutarea posibilităţii Consiliului de a întrerupe licenţa sau chiar de a o retrage în condiţii excepţionale". "Sper că această ezitare a textului legislativ să fie rezolvată, pentru că discuţiile care au urmat după încheierea dezbaterii (din Comisie, n.r.) au tras un semnal de alarmă pe această temă şi cred că va fi înţeles. Aplicarea acestor sancţiuni de limitare a licenţei, întrerupere a emisiei, trebuie totuşi să rămână nu un efect automat al legii, ci să rămână o decizie la nivelul CNA, care poate judeca în funcţie de circumstanţele exacte ale încălcărilor de lege", a explicat George Chiriţă.

Camera decizională în cazul acestui proiect legislativ este Senatul.

"S-au preluat în lege o serie de articole din Codul audiovizual, după părerea mea prea multe, proiectul conţine în momentul de faţă o mulţime de detalii, dar să nu uităm că mai există o cameră, proiectul merge la Senat şi acolo se vor mai putea cerne o serie de lucruri care astăzi pot să fie în plus", a spus Răsvan Popescu.

George Chiriţă consideră că iniţiativa legislativă avizată miercuri de Comisia de Cultură a Camerei "a redus puţin gradul de flexibilizare" a deciziilor luate de CNA, prin Codul audiovizual, care se putea adapta mai rapid evoluţiilor din zona audiovizualului. "Este vorba de o mutare a accentului (...) de la nivelul deciziei de Cod la un CNA care va acţiona în virtutea unor prevederi înscrise direct în lege", a mai spus Chiriţă.

În schimb, Raluca Turcan crede că: "întregul proiect legislativ aduce îmbunătăţiri serioase în cadrul audiovizual românesc şi toate prevederile pe care noi le-am inclus urmăresc respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului, dar în acelaşi timp nu reprezintă o îngrădire a libertăţii de manifestare a jurnaliştilor". "E o formulă pe care am urmărit să o obţinem de echilibru între profesarea meseriei de jurnalist, dar şi o atenţie mult mai mare pentru libertăţile individuale ale cetăţeanului, aşa cum sunt ele prevăzute şi în Constituţia României, dar şi în actualul text de lege", a spus Turcan.