ANALIZĂ: TVR, din nou la mâna Parlamentului, cu datorii imense şi cu un continuu scandal politic

Plenul reunit al Parlamentului va vota, miercuri, raportul de activitate al TVR pe anul 2014, care a fost respins de Comisiile pentru cultură, conducerea TVR putând fi astfel demisă odată cu acest vot. În cazul în care conducerea TVR - Consiliul de Administraţie, inclusiv preşedintele-director general Stelian Tănase - va fi demisă, Comitetul liderilor din Parlament va trebui să propună un nou CA, care să fie supus votului senatorilor şi deputaţilor.

TVR a încheiat 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei

Societatea Română de Televiziune (SRTv) a încheiat anul 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei, în condiţiile în care a avut venituri totale de 544,2 milioane de lei şi cheltuieli totale de 625,8 milioane de lei, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanţii instituţiei în 6 aprilie, într-o conferinţă de presă la care a participat şi Stelian Tănase, preşedintele-director general al TVR. În conferinţa de presă au fost prezentate cifrele din raportul SRTv pe anul trecut.

Tot atunci, reprezentanţi ai TVR au anunţat că datoriile totale ale Televiziunii Române erau, la sfârşitul anului 2014, de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat. Din cele 440 de milioane de lei, 240 de milioane de lei reprezentau obligaţiile efective către bugetul de stat, iar restul sumei era reprezentată de penalităţi şi majorări.

Pierderile TVR au fost cauzate de penalităţi de 63 de milioane de lei (dintre care 61,6 milioane de lei la ANAF), provizioane - 49,3 milioane de lei (dintre care 41 de milioane de lei taxa TV neîncasată în perioada 2003 - 2009). Totodată, potrivit reprezentanţilor TVR, în anul 2014, 30% din taxa TV încasată s-a întors la bugetul de stat.

Potrivit reprezentanţilor TVR, pierderea a fost cauzată şi de obligaţiile fiscale curente, TVA şi taxe locale ale TVR - 104,3 milioane de lei şi obligaţiile către Centrul Naţional al Cinematografiei şi către producători de filme româneşti - 22,6 milioane de lei. În 2014, SRTv a achitat la termen obligaţiile curente la bugetul statului, conform reprezentanţilor TVR.

În 2014, TVR a făcut eforturi de reducere a cheltuielilor programelor difuzate de TVR 1 şi TVR 2. De exemplu, costurile de producţie pentru programele TVR au scăzut în 2014 la aproximativ 20 de milioane de lei, faţă de circa 30 de milioane de lei în 2013, în timp ce pentru achiziţia de filme a fost cheltuită o sumă mai mică de 10 milioane de lei anul trecut, comparativ cu peste 10 milioane de lei în 2013. În schimb, costurile pentru achiziţiile de drepturi sportive au crescut în 2014 la aproape 50 de milioane de lei, faţă de circa 10 milioane de lei în 2013.

Cheltuielile cu personalul reprezintă 25,42% din totalul cheltuielilor de exploatare ale TVR şi au fost, în 2014, cu 14,74% mai mici faţă de anul 2013. Totodată, cheltuielile cu colaboratorii au fost, anul trecut, cu 15,49% mai mici faţă de anul 2013.

Comparativ, SRTv avea, în 2013, un profit de circa 2,5 milioane de lei, însă datoriile istorice ale Televiziunii Române se ridicau la aproximativ 800 de milioane de lei, după cum a anunţat Stelian Tănase, la momentul respectiv, într-o conferinţă de presă.

TVR susţine că a încheiat pe plus primul semestru financiar al anului 2015

Pe 4 septembrie, TVR anunţa că a încheiat pe plus primul semestru financiar, precizând că acest rezultat este consecinţa eforturilor administraţiei de diminuare a cheltuielilor instituţiei.

Conducerea TVR susţinea, într-un comunicat publicat pe site-ul instituţiei, că Televiziunea Română a înregistrat economii importante în prima parte a anului 2015 şi a reuşit reducerea cheltuielilor totale cu 6,41%, faţă de bugetul aprobat la începutul anului

Potrivit sursei citate, administraţia TVR a făcut constant eforturi şi a luat măsuri pentru diminuarea cheltuielilor cu personalul şi producţia TV, fiind reduse deplasările şi alte activităţi generatoare de costuri, renegociate contracte comerciale, iar, de la finalul lunii iulie, televiziunea TVR News a fost închisă.

"Măsurile de limitare a cheltuielilor au fost aplicate de majoritatea compartimentelor din cadrul TVR şi, în urma alocării judicioase a resurselor disponibile, cheltuielile totale au scăzut cu 6,41% faţă de bugetul aprobat la începutul anului, în timp ce cheltuielile de exploatare s-au redus cu 8,63%. Mai mult, deşi veniturile TVR au scăzut cu 2,32%, respectiv cu 6.207 mii lei, cheltuielile s-au diminuat cu 17.012 mii lei (6,41%), conform analizei Direcţiei Economice", se preciza în comunicat.

Conform TVR, dincolo de aceste măsuri de diminuare imediată a cheltuielilor, conducerea Televiziunii Române a făcut cunoscute sursele de deficit şi demersurile realizate pentru actualizarea cadrului legislativ în vederea unei finanţări corecte a televiziunii publice. În acest sens, a fost elaborată şi lansată în dezbatere publică o propunere de proiect legislativ, document transmis comisiilor de specialitate din Parlamentul României.

Stelian Tănase, acuzaţii spre Oprea şi Ponta privind "lichidarea" sa de la conducerea TVR

Luni seară, directorul general al TVR, Stelian Tănase, a acuzat, într-o emisiune la postul public, că s-a decis "lichidarea" sa de la conducerea TVR la cererea vicepremierului Gabriel Oprea.

Stelian Tănase a susţinut că Gabriel Oprea l-a sunat "foarte înfierbântat, foarte opărit", cerându-i să scoată de pe post un material despre plagiatul său. El mai susţine că liderul UNPR s-ar fi folosit şi de reprezentanţii partidului său în conducerea TVR pentru a opri materialele pe această temă.

"Scandalul care este acum la TVR vine de la domnul Oprea. Cauza imediată este conflictul cu generalul Oprea. Într-o zi m-a sunat să-mi spună că seara la ştiri s-a dat un material despre plagiatul lui. Mi-a spus că numai televiziunea de stat îl atacă pe el. Era foarte infierbântat, foarte opărit pe subiectul despre care v-am spus. Eu i-am spus că nu pot să scot materiale, că nu am un control editorial. I-am spus că dacă eu dau telefon la stiri şi spun să nu se mai dea material cu acest subiect, mâine suntem amândoi pe prima pagină", a spus Stelian Tănase, precizând că discuţia a fost intermediată de jurnalistul Rareş Bogdan.

Stelian Tănase a spus că în ziua următoare a avut o altă convorbire telefonică cu Oprea, care era nemulţumit că Dragoş Pătraru pregăteşte un alt material cu plagiatul său, iar de această dată discuţia a fost intermediată de reprezentanţii UNPR în Consiliul de Administraţie al TVR.

"M-am trezit cu doi membri ai CA care sunt din partea UNPR. Am discutat cinci minute după care unul dintre ei a pus mâna pe telefon să-l sune pe generalul Oprea să-i spună că sunt aici în birou la preşedintele TVR. Am stat de vorbă, era la fel de înfierbântat şi revoltat că pregătim şi mi-a dat numele lui Pătraru de la «Starea Naţiei», un alt material cu plagiatul. I-am spus că nu se opreşte o emisiune cum are el în cap generalul cazon. Dar puteţi veni în studio fie să daţi un drept la replică, fie să fiţi intervievat", a spus Stelian Tănase, precizând că, ulterior, unul dintre cei de la UNPR a venit chiar la el acasă.

"A doua zi, Oprea s-a văzut cu cei doi lideri ai PSD şi au hotărât lichidarea mea. E vorba de Ponta şi Dragnea. Este un amestec grosolan în libertatea presei din România, este un lucru inacceptabil", a mai spus şeful TVR, adăugând că nu are vreo îndoială că va fi demis de Parlament.

Acestea nu sunt singurele atacuri lansate de Tănase la adresa actualei guvernări.

Pe 31 iulie, Stelian Tănase declara că Victor Ponta este cel mai ostil premier faţă de TVR, susţinând că măsurile pentru salvarea televiziunii publice, precum indexarea taxei TV, scăderea TVA şi amnistia fiscală, "stau în pixul" şefului Guvernului.

"Ne ţine strâns în braţe (Victor Ponta, n.r.) şi ne mai dă şi câte un cap în gură (...) Ar fi bine să ne lase, să ne mai ignore puţin (...) Dar el trebuia în trei ani să ia câteva decizii", spunea Tănase.

"Cu domnul Ponta n-am vorbit dinainte de aprilie anul trecut. Am încercat să intru în contact cu el şi m-a trimis la Parlament, că cică Parlamentul ar trebui să rezolve lucrurile astea. Nu. Este apanajul primului-ministru, să indexeze taxa, numai primul-ministru poate să o facă, să taie TVA-ul, numai primul-ministru poate să o facă. Discuţia despre amnistia fiscală (...) Domnul Ponta a ignorat toate aceste lucruri şi a amânat, a tergiversat această problemă fugind de ea. Nu este singurul prim-ministru care fuge de această răspundere. Şi ceilalţi prim-miniştrii au rostogolit spre viitorul Guvern problemele televiziunii", adăuga preşedintele-director general al TVR.

El mai spunea că este necesară o nouă Televiziune Română. "Trebuie să deschidem un nou TVR, activele să le trecem acolo, datoria să treacă la bugetul public şi să construim o televiziune ca în anul 2015, secolul 21 (...) Se simte că această televiziune vine din comunism (...) Turnul acela pe care îl vedeţi (turnul TVR, n.r.) e mai rău decât Casa Scânteii (...) Trebuie construită în aer liber, pe câmp, lângă Bucureşti, o nouă televiziune, un nou sediu, o nouă lege (...) Nu vreau să o închid, dar soluţia mai viabilă din punct de vedere managerial este să construim una nouă", afirma Tănase.

Stelian Tănase l-a găsit responsabil pe Victor Ponta şi de blocarea conturilor TVR de către ANAF, pe 20 iulie, din cauza datoriilor acumulate începând din anul 2005 către bugetul de stat.

Tănase declara, pentru MEDIAFAX, că măsura a fost "o revanşă" pe care şi-a luat-o premierul.

Stelian Tănase spunea că nu se consideră vinovat de actuala situaţie a TVR şi că de vină este Guvernul.

"Guvernul este vinovat de această situaţie. Şi mai multe guverne la rând, nu numai Guvernul Ponta. În zece ani, s-au luat numai măsuri împotriva televiziunii, care au ruinat televiziunea. Dacă vă uitaţi la bilanţul nostru pe anul trecut, el este pe plus. Am făcut economii de 25%. Dar nu se poate cu taxa (taxa TV, n.r.) pe care-o avem, cu TVA-ul pe care-l plătim, cel mai mare din Europa, să avem un cash flow suficient să plătim datoriile istorice. Ştiţi că această poprire de la ANAF este pentru o sumă din 2010. Eu, din câte ştiu, nu eram director în 2010. Am plătit pe 2007, pe 2008, pe 2009, dar astea sunt nişte datorii istorice, cu penalităţile respective, cum e şi la RADET (...) Guvernul este vinovat şi guvernele care, de zece ani încoace, iau măsuri împotriva televiziunii şi au ruinat-o din punct de vedere financiar", declara Stelian Tănase.

Conturi blocate, proteste ale angajaţilor şi închiderea TVR News

După blocarea conturilor de către ANAF, Consiliul de Administraţie al TVR a luat, în 21 iulie, mai multe măsuri de diminuare a cheltuielilor, una dintre cele mai importante fiind închiderea, de la 1 august, a televiziunii TVR News. ANAF a ridicat, pe 30 iulie, poprirea pe conturile TVR, în urma achitării datoriei scadente către bugetul de stat, care a fost în valoare de 10,3 milioane de lei, iar, la acel moment, datoria fiscală totală a Televiziunii Române era de aproximativ 457 de milioane de lei, potrivit reprezentanţilor TVR.

Printre măsurile anunţate atunci de conducerea TVR se numărau şi reducerea timpului de lucru al angajaţilor instituţiei de la 5 la 4 zile pe săptămână şi, în consecinţă, reducerea salariilor acestora cu aproximativ 20% şi începerea discuţiilor în vederea concedierilor colective, decizii care au generat proteste ale angajaţilor.

În 5 august, după mai multe zile de proteste ale angajaţilor, Consiliul de Administraţie SRTv a revocat decizia prin care timpul de lucru al angajaţilor instituţiei trebuia să fie redus şi, în consecinţă, diminuate salariile. Măsura privind reducerea timpului de lucru al angajaţilor TVR şi a salariilor acestora ar fi trebuit implementată de la 1 august.

Fotografia financiară a TVR

Principala sursă de finanţare a televiziunii publice o reprezintă taxa TV, care este de aproximativ 11 euro pe an (4 lei/ familie pe lună). În schimbul acestei taxe, TVR difuzează producţii (talk-show-uri, filme artistice şi seriale, documentare etc.). De asemenea, TVR susţine, în calitate de coproducător, evenimente culturale care promoveazã valorile româneşti şi internaţionale (de exemplu, Festivalul Internaţional "George Enescu"), deşi acestea nu aduc rating şi nici încasări din publicitate, potrivit raportului de activitate al instituţiei pe anul 2012.

Potrivit legislaţiei în vigoare, televiziunea publică are restricţii la difuzarea publicităţii, restricţii care nu se regăsesc în cazul televiziunilor private: canalele TVR pot difuza maximum 8 minute de publicitate într-un interval de o oră, în timp ce posturile private au dreptul la 12 minute de publicitate pe oră. De asemenea, TVR nu poate întrerupe programele - filme, talk-show-uri, ştiri etc. - pentru a difuza publicitate, în timp ce posturile comerciale pot insera spoturi în cadrul programelor.

Pe de altă parte, fondurile pe care TVR le primeşte de la bugetul de stat merg în proporţie de aproximativ 90% direct către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, pentru transmisia terestră. În schimb, TVR nu primeşte bani - precum televiziunile private - din distribuţia canalelor sale, de la operatorii de televiziune prin cablu.

Zece ani de dezastru economic la TVR

Din 2005 până în prezent au fost numiţi de Parlament la conducerea TVR, în ordine: Tudor Giurgiu (2005 - 2007), Alexandru Sassu (2007 - 2010), Alexandru Lăzescu (2010 - 12 iunie 2012), Radu Călin Cristea - interimar (12 iunie - 3 iulie 2012), Claudiu Săftoiu (2012 - 2013) şi Stelian Tănase - (decembrie 2013, iniţial ca director general interimar, şi, din iunie 2014, ca preşedinte-director general).

În 2006, Televiziunea Română avea pierderi nete de 17,1 milioane de lei, potrivit raportului de activitate al TVR pe anul respectiv. În acest context, CA al TVR i-a retras votul de încredere preşedintelui-director general Tudor Giurgiu, care ulterior a demisionat din această funcţie.

Pe de altă parte, TVR a încheiat anul 2008 cu un deficit de circa 53,8 milioane de lei. Raportul de activitate al TVR a fost respins, iar preşedintele-director general al TVR de la momentul respectiv, Alexandru Sassu, a fost la rândul lui demis.

De asemenea, SRTv a încheiat anul 2011 cu un deficit de 160,8 milioane de lei. Astfel, CA al TVR de la momentul respectiv, care era condus de Alexandru Lăzescu, a fost demis.

Pierderile nete ale TVR au continuat să crească până la implementarea de către Claudiu Săftoiu a programului de redresarea economică a TVR. La sfârşitul lunii iunie 2012, Guvernul a emis o Ordonanţă de Urgenţă care obliga Consiliul de Administraţie să aprobe, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a actului normativ, un program de redresare economică a televiziunii publice. În lipsa unor măsuri urgente de redresare, televiziunea publică s-ar fi aflat în imposibilitate de a funcţiona, afectând astfel dreptul la informare al cetăţenilor, prevăzut în Constituţie, se arată în raportul de activitate al TVR pe 2012. În 2012, veniturile totale ale TVR erau de 590 milioane de lei, în vreme ce cheltuielile totale erau de 737 milioane de lei, iar pierderea era atunci de 147 de milioane de lei.

În 2014, datoria istorică a TVR era de peste 150 de milioane de euro, iar Stelian Tănase susţinea, într-un interviu acordat MEDIAFAX în luna martie a acelui an, că această datorie nu este atât produsul erorilor manageriale ale directorilor care s-au succedat la conducerea TVR, ci al unor reglementări, al unor acte normative care au privat televiziunea de mari resurse.

Stelian Tănase enumera atunci măsuri legislative cu impact asupra veniturilor TVR. Astfel, în 2003, a fost redusă taxa TV de la 4,5 la 4 lei. În 2005 a fost modificat Codul fiscal şi a fost eliminată scutirea de TVA pentru programe şi licenţe. Tot în 2005 a fost introdusă contribuţia de 15% din veniturile din publicitate ale TVR care trebuie plătită către Centrul Naţional al Cinematografiei. De asemenea, prin Legea audiovizualului 504/2002 a fost limitat numărul de minute de publicitate permise la TVR la 8 minute pe oră (comparativ cu 12 minute pe oră la televiziunile private).

Pe de altă parte, prin Ordonanţa 8/2013 şi prin Decizia Curţii Constituţionale 448/2013 s-a decis limitarea segmentului plătitorilor de taxă pentru persoane juridice. De asemenea, Ordonanţa 25/2013, care a schimbat regulile în domeniul publicităţii, a generat scăderea veniturilor TVR.

Însă, dincolo de afirmaţiile lui Stelian Tănase, în ultimii ani, singura încercare vizibilă de salvare a TVR a fost implementarea programului de restructurare a personalului din Televiziunea Română, care a început pe 5 noiembrie 2012, cu selecţia salariaţilor pe criterii profesionale, iar, la 1 februarie 2013, noua organigramă a SRTV a devenit operaţională. Începând cu 1 martie 2013 au fost semnate deciziile individuale de concediere.

"Băşcălia" controlului politic al TVR

De fapt, TVR nu este controlată de Parlament şi de Comisiile de cultură, ci de cine este la putere, care o consideră feuda sa. Şefii TVR au fost puşi politic şi, în pofida declaraţiilor publice de independenţă, au răspuns în faţa celui care i-a pus, nu în faţa Parlamentului. De aceea, cu excepţia Curţii de Conturi, nu a existat un control strict economic şi nici un şef al TVR sau vreun membru al Consiliului de Administraţie nu a dat socoteală pentru activitate şi pentru performanţe.

Înlăturarea lui Claudiu Săftoiu de la conducerea TVR, în condiţiile în care Televiziunea Română a înregistrat profit sub conducerea sa, poate fi încă o dovadă a controlului politic exercitat de Parlament asupra TVR. Controlul direct şi total al Parlamentului asupra TVR se poate exercita din cauză că Legea 41 din 1994 permite înlăturarea conducerii TVR odată cu respingerea raportului de activitate al instituţiei. Pe de altă parte, prin efectele aceleiaşi legi, Consiliul de Administraţie al TVR cuprinde 13 persoane, desemnate prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în şedinţa comună a celor două Camere. Majoritatea membrilor CA este însă numită politic (fiind propuse de grupurile parlamentare, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament; de către preşedintele României şi de Guvern). La acestea se adaugă doi reprezentanţi ai angajaţilor aleşi prin vot organizat la nivelul TVR.

De multe ori, în ultimii zece ani, s-a spus că membrii CA nu au făcut decât să se certe, influenţaţi fiind de interesele politice ale celor care i-au numit în funcţii. Chiar actualul director general interimar al TVR, Stelian Tănase, afirma într-un interviu acordat MEDIAFAX, că speră ca următorul CA "să fie făcut pe criterii profesionale, nu pe cumetrii şi clientelism politic", deşi şi el a obţinut girul politic iniţial al lui Crin Antonescu şi apoi al lui Victor Ponta.

Ştirile TVR - principala miză politică

Nici conducerile Ştirilor TVR nu au scăpat de acuzaţiile privind partizanatul politic. De-a lungul timpului, la şefia Ştirilor TVR s-au succedat angajaţi care de multe ori au fost acuzaţi că sprijină interesele unei părţi politice sau alta.

Unul dintre cele mai mediatizate a fost conflictul juridic dintre Alexandru Sassu, în calitate de preşedinte - director general al TVR, şi Rodica Culcer, director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport din TVR, acuzată că ar susţine interesele politice ale preşedintelui Traian Băsescu. Mai mult, ea a fost acuzată de colaborare cu fosta Securitate.

Rodica Culcer a fost angajată în funcţia de director al Direcţiei de Ştiri din cadrul Televiziunii Publice în data de 12 august 2005, ca urmare a promovării unui concurs organizat de SRTv (la momentul respectiv, la conducerea TVR se afla Valentin Nicolau).

În 15 octombrie 2007, Consiliul de Administraţie al SRTv de la momentul respectiv a adoptat, însă, o hotărâre privind reorganizarea Direcţiei Ştiri, prin transformarea acesteia în Direcţia Emisiuni Informative şi Sport. Direcţia Emisiuni Informative şi Sport cuprindea, potrivit hotărârii, Departamentul Ştiri şi Departamentul Sport, postul de director al Direcţiei Ştiri transformându-se în postul de director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport. Atunci, conducerea TVR spunea că reorganizarea nu vizează eliminarea Rodicăi Culcer de la conducerea Direcţiei Ştiri al TVR. Printr-o acţiune depusă, în 28 noiembrie 2007, împotriva SRTv la Tribunalul Bucureşti, Rodica Culcer cerea însă anularea deciziei prin care a fost destituită din funcţia de director al Direcţiei de Ştiri din cadrul SRTv şi "reintegrarea" sa în această funcţie. În acţiunea îndreptată împotriva TVR, Rodica Culcer arăta că postul de şef al Redacţiei Ştiri nu a fost transformat, ci desfiinţat, ea coordonând, ca director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport, doar activitatea a două secretare. Jurnalista spunea că a primit un act adiţional la contractul de muncă prin care se schimba titulatura postului, ulterior primind şi o fişă de post prin care i se luau atribuţiile.

Pe de altă parte, Comisiile de Cultură din Parlament i-au audiat, în septembrie 2009, pe 22 de jurnalişti de la Ştirile TVR care au depus la Comisii un memoriu, în care o contestau pe Mădălina Rădulescu, directorul interimar al Departamentului Ştiri din TVR, şi solicitau organizarea unui concurs corect pentru ocuparea funcţiei de conducere a acestui departament.

Demiterea lui Alexandru Sassu de la conducerea TVR, în 2010, şi numirea lui Alexandru Lăzescu a calmat temporar situaţia, Rodica Culcer reprimindu-şi la momentul respectiv atribuţiile editoriale la şefia Ştirilor TVR. Totodată, Mădălina Rădulescu - cea care condusese interimar Ştirile TVR în ultimii aproape trei ani - şi-a dat demisia din funcţia de director interimar al Departamentului Ştiri TVR.

În octombrie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara însă că directorul Direcţiei ştiri a TVR, Rodica Culcer, încasează din bani publici un salariu de 11.500 de lei, plus pensie, în condiţiile în care TVR a transmis emisiuni în care apare doar Traian Băsescu.

În 2012, Rodica Culcer a intrat în conflict şi cu Alexandru Lăzescu, după ce acesta din urmă a anunţat că a pus în aplicare hotărârea Consiliului de Administraţie, care prevedea încetarea contractului de director interimar al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport (DEIS) al Rodicăi Culcer. Rodica Culcer a împlinit vârsta legală de pensionare pe 30 mai 2011, iar contractul acesteia cu TVR a fost valabil până la 30 iunie 2011. Rodica Culcer a depus însă, pe 29 iunie 2011, o cerere de reangajare prin cumul cu pensia, care i-a fost aprobată de conducerea TVR, iar de la 1 iulie 2011 ea a fost reîncadrată pe un post de execuţie, îndeplinind, prin delegare, atribuţiile de director al Ştirilor TVR, până la ocuparea prin concurs a acestui post.

Cu toate acestea, Rodica Culcer a fost înlocuită, în 2012, la conducerea Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport (DEIS) din TVR cu Anca Lăzărescu, potrivit unui anunţ făcut la momentul respectiv de Alexandru Lăzescu.

Ulterior, Rodica Culcer a spus, într-o postare pe blogul său, că a intrat în TVR printr-un concurs profesional şi pleacă în urma unei epurări politice, precizând că a hotărât să părăsească şi postul de realizator, ca urmare a deciziei lui Alexandru Lăzescu de a ceda în faţa presiunilor politice din partea USL.

USL l-a adus şef în TVR pe Claudiu Săftoiu

Venirea USL la putere l-a adus pe Claudiu Săftoiu şef al TVR din partea PNL, după ce PSD îi numise prin înţelegerea politică Victor Ponta - Crin Antonescu pe Ovidiu Miculescu la conducerea Societăţii Române de Radiodifuziune şi pe Alexandru Giboi la şefia Agenţiei Naţională de Presă Agerpres, toţi fiind votaţi în Parlament.

După demiterea lui Alexandru Lăzescu din funcţia de preşedinte-director general al TVR şi numirea lui Claudiu Săftoiu la şefia TVR, conducerea Ştirilor a fost preluată de Claudiu Lucaci. Săftoiu a declarat atunci, pentru MEDIAFAX, că a găsit de cuvinţă să-l propună pe Claudiu Lucaci, "un ziarist cu multă experienţă şi un veteran al Televiziunii Române", pentru funcţia de director interimar al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport (DEIS) din cadrul TVR. De asemenea, Săftoiu a precizat că a găsit de cuvinţă că "este un lucru bun" să-i ofere Ancăi Lăzărescu Olteanu posibilitatea de a se întoarce la activităţile sale, ca director al Departamentului Emisiuni Informative din cadrul DEIS.

Rapoartele Curţii de Conturi - radiografia dezastrului de la TVR

De-a lungul timpului, Curtea de Conturi a fost singura instituţie a statului român care a făcut referire la toate problemele cu care se confruntă TVR, însă concluziile acesteia nu au fost luate în calcul până în prezent.

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, datoriile SRTv erau încă din 2011 de 124,72 milioane de euro (la cursul Băncii Naţionale a României de 4,4411 lei/ euro, valabil la 15 mai 2012), la sfârşitul lui 2011, iar la situaţia financiară gravă a TVR au contribuit deciziile manageriale defectuoase luate de foştii directori ai instituţiei, dar şi creşterea continuă a cheltuielilor cu salariaţii.

Conform unui Raport de Audit al performanţei privind realizarea veniturilor şi utilizarea acestora, în perioada 2008 - 2011, la Societatea Română de Televiziune, realizat de Curtea de Conturi, la sfârşitul anului 2011 şi publicat în 2012, datoriile TVR au înregistrat o "dinamică accelerată" faţă de situaţia din 2008.

Potrivit Curţii de Conturi, deşi situaţia sa financiară era în continuă degradare începând cu anul 2006, SRTv a avut în perioada auditată un comportament de expansiune a activităţii desfăşurate şi implicit a cheltuielilor efectuate, concretizat în înfiinţarea de noi canale TV, achiziţionarea unor programe/ filme şi transmisii sportive costisitoare, precum şi în creşterea numărului de angajaţi şi a drepturilor acordate acestora.

TVR înregistra la momentul respectiv "cea mai gravă situaţie" în ceea ce priveşte datoriile către bugetele publice, valoarea totală a acestora fiind atunci de 67,4 milioane de euro.

În contextul în care SRTv funcţionează în lipsa unui cadru legal clar referitor la statutul său juridic şi la cheltuirea fondurilor, dar şi prin luarea unor decizii manageriale defectuoase, care au condus la creşterea vertiginoasă a cheltuielilor din ultimii ani, instituţia a înregistrat pierderi în activitate începând cu 2006, situaţie care s-a agravat de la an la an, se mai spunea în raportul Curţii de Conturi.
Faţă de 2006, la sfârşitul anului 2011 s-a ajuns la un deficit anual de nouă ori mai mare, reprezentând 36,21 milioane de euro. Evoluţia datoriilor faţă de bugetele publice arătau o dinamică foarte accelerată a acestora în perioada 2009 - 2011. Datoria faţă de bugetul statului a crescut cu 41% la 31 decembrie 2011, faţă de sfârşitul anului 2010. Potrivit raportului Curţii de Conturi, în condiţiile în care SRTv nu a efectuat la termen plăţile cuvenite către bugetul de stat, precum şi celelalte contribuţii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a luat succesiv măsura popririi conturilor instituţiei în vederea încasării sumelor.

TVR, cel mai bun exemplu de eşec de guvernanţă a unei instituţii controlate politic

TVR a fost în ultimul deceniu cel mai bun exemplu de eşec de guvernanţă a unei instituţii controlate politic, reflectat atât în rezultatele financiare, cât şi în audienţă. Tot Curtea de Conturi o spunea, arătând că principalele cauze care au determinat creşterea datoriilor TVR au fost problemele în încasarea veniturilor colectate din taxa TV, diminuarea drastică a veniturilor din publicitate, ca urmare a gestionării deficitare a vânzării spaţiului publicitar de către Splendid Media, obţinerea unor venituri foarte mici din sponsorizări, creşterea continuă a cheltuielilor cu resursele umane, în contrast cu evoluţia situaţiei economico-financiare a SRTv, cheltuieli majorate cu colaboratorii externi; acordarea de drepturi salariale peste posibilităţile financiare ale instituţiei, achiziţia de licenţe pentru filme şi programe peste posibilităţile financiare ale instituţiei, cu clauze împovărătoare pentru SRTv, achiziţia de licenţe pentru transmiterea unor competiţii sportive peste posibilităţile financiare ale instituţiei, acumularea unor majorări/ penalităţi de întârziere foarte mari rezultate în urma neachitării la termen a datoriilor către bugetul statului, pe fondul lipsei de disponibilităţi băneşti.