Anchetă la Muzeului Ţăranului Român, după examenul suspendat. Replica directorului: "Nu port discuţii în presă"

Cronologia evenimentelor:

Mandatul directorului MŢR Virgil Niţulescu a expirat recent. În aceste condiţii a fost organizat un examen de ocupare a poziţiei manageriale. În ciuda evidenţelor, rezultatul examenului dând câştig de cauză profesorului Vintilă Mihăilescu, Ministrul Culturii, Corina Şuteu a anunţat refacerea demersurilor de ocupare a poziţiei manageriale.

Replica directorului Niţulescu:
"Nu doresc să fac nici un comentariu. Este vorba despre 6 persoane din muzeu, nu despre ”cercetătorii”. Aceştia sînt mult mai mulţi şi, deşi au fost contactaţi, şi ei, şi muzeografii, şi şefii de secţii, şi şefii de birouri şi ceilalţi directori, nu au dorit să semneze scrisoarea. Discuţiile pe care le am cu colegii mei le am în Consiliul de Administraţie, în Consiliul Ştiinţific sau direct. Nu port discuţii în presă cu şase colegi din muzeu.
Ancheta continuă."

Vezi mai jos interviul şi povestea prin prisma cercetătorilor Cosmin Manolache, Lila Passima, Adrian Petrechescu şi Simina Bădica

Memoriul cercetătorilor MŢR

Cercetători din cadrul instituţiei au întocmit un memoriu către Ministrul Culturii în care semnalează "serii de nereguli şi derapaje instituţionale" ale fostului director Virgil Niţulescu. Memoriul este menit să atragă atenţia că o continuitate chiar şi interimară a managementului actual va perpetua abuzurile, "activităţi fără avizul şi impotriva deciziei unanime a Consiliului de Administraţie şi consultarea Consiliului Ştiinţific":

1. Activităţi care nu sunt conforme profilului muzeului
Festivalurile şi expoziţiile de artă contemporană care nu au avut legătură cu obiectul de activitate specific al MNŢR, fiind în cea mai mare măsură destinate unor alte tipuri de muzee cu profil specific artei contemporane şi al istoriei, preluînd şi dublând astfel obiectul specific de activitate al acestora: MNAR, MNAC, Palatele Brâncoveneşti, MNIR, UAP, Biblioteca naţională.

2. Aglomerarea unor evenimente fără o direcţie strategică şi o consultare a forurilor decizionale

Supraaglomerarea calendarului acţiunilor şi expoziţiilor muzeului prin antamarea unor evenimente pentru care personalul de specialitate nu a fost consultat şi pus în situaţia de a lucra la alte acţiuni decît cele din programele individuale şi colective aprobate în planul de activitate: Bookfest de Crăciun (2013), Festivalul Undercloud, Zilele muzeului (prima ediţie), expoziţii externe integrate ad-hoc, la care a fost folosit personalul de specialitate şi personalul tehnic: Dialog avec les guerriers de l’empereur Qin: exposition de Sculpture Chine-Europe etc. Unele dintre acţiunile externe nici nu au avut contracte stabilite înainte de derularea lor.

3. O agendă personală a lui Virgil Niţulescu, în paralel cu cea oficială

Introducerea în planul expoziţional al MNŢR a unor acţiuni şi expoziţii de artă contemporană pe care managerul general nu le-a supus avizării CA, unele fiind doar prezentate în CA, luând unilateral decizia de a le aproba sau care au avut aviz negativ de la şeful de secţie responsabil de avizarea expoziţiilor.
Exemple: Festivalul „Adevărul despre Daci” (două ediţii), Festivalul internaţional de grafică satirică Magia Vinului, Acţiunea de 1 Iunie – cu dj şi program de entertainment ca în parcurile capitalei, De la arta brută la arte povera. Dialog peste garduri, Expoziţie de primăvară I, II, III, IV, V - artă contemporană: pictură, grafică, sculptură, Innersound, International New Arts festival, Stepan Project – Lumina, expoziţie de pictură, caligrafie şi print, Realizările guvernului Ponta în anul 2013 – MMihai Stănescu Constantin Pacea – o retrospectivă, Perspectives – Art, Inflammation and me, Confluenţe – influenţe, expoziţie de pictură cu portrete ale maneliştilor VIP (este doar o selecţie a anilor 2013-2014), Dan Bota, Teodor Răducan, George Ştefănescu – expoziţii de pictură retrospective – după 2014.
Evenimentul Noaptea de Sânziene (eveniment propus în CA, doar cu 1 săptămână înaintea evenimentului în 17 iunie 2014, nu a avut acordul membrilor CA, în lipsa procedurilor votării, managerul general a aprobat şi impus desfăşurarea evenimentului).
Ziua Internaţională a romilor, 8 aprilie 2014, constând într-o serie de evenimente anunţate şi introduse printre evenimentele MNŢR doar cu o săptămână înainte de desfăşurarea lor, s-a suprapus peste activităţi ale muzeului planificate din timp. Urmarea a fost anularea sau modificarea proiectelor interne, domnul Niţulescu justificînd că a existat o presiune externă.

5. Concurarea activităţilor interne prin apel la activităţi externe similare

Invitarea unor asociaţii, persoane care au ţinut ateliere pentru copii cu un nivel mediocru şi mult diferit de structura şi valoarea atelierelor şi cursurilor din cadrul Atelierului de creativitate al MNŢR.
Aprobarea desfăşurării unui proiect realizat de Fundaţia Artex, Festivalul de obiceiuri şi tradiţii româneşti, care prin lipsa de profesionalism şi reprezentarea submediocră a adus reale prejudicii imaginii MNŢR, ca muzeu reprezentativ în lumea instituţiilor muzeale naţionale şi europene. (vezi articolul oroare cu sarmale din Dilema, autor Lila Passima, 2012)
Târgurile săptămânale – apropiate de compoziţia talciocurilor, fără o structură abordată în relaţie cu instituţia muzeală şi reprezentativitatea acesteia, şi fără o selecţie a unui personal de specialitate, cu obiecte de o calitate discutabilă, într-un melanj incoerent, alăturând obiecte frumoase, vechi, de la anticari, cu obiecte de magazine en gros, gen Complexul Niro şi Dragonul roşu, de tarabă, fără amprenta meşteşugului şi creativităţii, obiecte matriţate din plastic, metal ieftin, chinezisme de toate tipurile, statui din plastic sau ipsos patinat cu reprezentări ale lui Budha, brăţări şi accesorii decorative ieftine înseriate în cantităţi imense, obiecte situate indiscutabil în teritoriul derizoriului şi al kitschului, care au adus în toţi aceşti ani un deficit incontestabil imaginii MNŢR. Au fost concurate atît tîrgurile muzeului, care sînt organizate cu o selecţie riguroasă şi cu o competenţă probate în mai bine de cincisprezece ani de zile, cît şi magazinul muzeului, ale cărui venituri au scăzut de cînd tîrgurile organizate de către terţi au crescut covîrşitor în pondere, neexistînd o compensare financiară prin taxele pe care aceştia le plătesc.
Aceste tîrguri săptămînale se organizează adeseori fără rerespectarea distanţelor minime în cazul focului deschis, la mică distanţă faţă de racordul de gaze naturale şi vegetaţia uscată din jurul cuptoarelor. De asemenea, nu este respectată nici zona de protecţie a monumentului – 100 m minim zona urbană.

6. lipsa de transparenţă decizională, inclusiv în stabilirea şi cheltuirea bugetului
Trupele de muzicieni invitaţi la evenimentul Zilele muzeului, pt care nu exista transparenţa bugetului, aspectele şi conţinutul bugetar nefiind discutat în CA.
Plata prestaţiilor unor artişti invitaţi în detrimentul unor colaboratori invitaţi mai vechi ai MNŢR cum sunt tarafurile promovate de etnomuzicologul Speranţa Rădulescu, prezente în seria Ethnophonie, apreciată în mediile de specialitate internaţionale, pentru care nu existau fonduri. În schimb, managerul a aprobat plata dreptului de autor (7000 lei) pentru interpretul Constantin Voiculeţ în cadrul unui eveniment dedicat celor 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase. În acelaşi timp, în cadrul unei ample expoziţii interne Oale şi ulcele, ce avea ca eveniment conex la vernisaj un concert al grupului Avant’n’gard, drepturile de autor era de doar 400 de lei şi nu au fost plătite motivîndu-se din lipsa fondurilor.
Ca o consecinţă a multiplelor deplasări în ţară ale managerului, s-au consumat bonurile de beniznă în prima parte a anului, periclitîndu-se astfel deplasările din a doua parte a anului pentru cercetările de teren.
Alte cheltuieli netransparente şi nejustificate s-au făcut cu plata unor colaboratori a căror prezenţă şi contribuţie în activitatea muzeului nu poate fi cuantificată.
În 2015, angajaţii MNŢR care au obţinut titlul de doctor după 2010 şi care sunt discrimnaţi salarial faţă de alţi angajaţi în funcţii similare, au depus două memorii privind acordarea sporului de doctorat, conform noii legislaţii în vigoare. Aceste memorii au rămas fără vreun răspuns din partea domnului Virgil Niţulescu.

Cercetătorii Cosmin Manolache Lila Passima, Adrian Petrechescu şi Simina Bădica răspund întrebărilor.

1. Ce anume din filosofia Muzeului a trădat Niţulescu? De ce?

Cu siguranţă domnul Virgil Niţulescu a călătorit mult şi a văzut multe muzee în calităţile pe care le-a avut la ICOM (Organizaţia Internaţională a Muzeelor). Paradoxal, acest detaliu nu l-a ajutat pe managerul MNŢR în înţelegerea şi perceperea discursului vizual al muzeului, unul nealiniat la acele standarde internaţionale care de multe ori uniformizează şi clişeizează expunerile. Inovaţiile şi prospeţimea viziunii MŢR asupra lumii tradiţionale nu au fost egalate în muzeografia românească şi încă suscită interesul celor care-l vizitează pentru prima dată, în special specialiştilor de muzeu din străinătate. Cînd am reperat la domnia sa intenţii de schimbare, unele sugestii privind elemente de muzeotehnică noi, ne-am dat seama că fie nu înţelege ce anume face deosebit acest muzeu, fie are intenţia clară de a schimba muzeul, deşi se fereşte să o afirme răspicat şi, prin urmare să o asume. De altfel, pe facebook, în anumite comentarii legate de recentul concurs pentru postul de manager MŢR s-a exprimat în favoarea unei schimbări. A făcut-o la un moment dat şi în Consiliul Ştiinţific, dar neasumat, ca şi cum ar fi încercat apele.

Virgil Niţulescu a schimbat identitatea discursului muzeal prin aglomerarea de acţiuni şi evenimente care nu aveau legătură cu domeniul de activitate, cu calitatea conţinutului unora dintre acestea, a transformat activitatea expoziţională într-una a unui centru cultural, de loisir şi entertainment, destinat unui mix de acţiuni eterogene, fără o viziune coerentă a unui program expoziţional conform cu obiectul de activitate al MNŢR, fără nici o legătură cu discursul muzeal al expunerii permanente, care era înşăşi esenţa reprezentativităţii şi unicităţii MNŢR în cadrul instituţiilor muzeale.

Pe parcursul directoratului său, Virgil Niţulescu nu a avut o viziune clară şi o strategie privind secţia de cercetare a MNTR, pe care a restructurat o şi rearanjat-o în aşa fel încât să nu se mai ridice la standardele de cercetare naţionale: a transformat, de exemplu, un post de Cercetător ştiinţific I în post de redactor, în prezent secţia neavând o piramidă completă a ierarhiei posturilor de cercetare. În viziunea domnului Virgil Niţulescu, cercetarea este echivalentă cu expunerea muzeală, aşteptările dumnealui de la angajaţii secţiei fiind de a produce expoziţii, fără a le facilita acestora comunicarea cu artiştii şi curatorii muzeului.

3. De ce este dăunător interimatul său?

În primul rînd modul în care acţionează, totalmente necolegial faţă de cei pe care în mod normal ar trebui să-i aibă alături, cu care să facă echipă, respectiv Consiliul de Administraţie şi Consiliul Ştiinţific, care sînt definite ca fiind organisme colegiale. Senzaţia că orice ai discuta în aceste consilii este de prisos practic îţi anulează energia de a dezvolta proiecte, de a croi programe şi un discurs muzeal coerent.
Acest mod de a manageria a transformat muzeul într-o combinaţie de bazar-mall cultural care a diluat imaginea distinctă a muzeului pe care o căpătase prin coerenţa pe care a avut-o şi pe care o mai perturbase directoratul domnului Dinu C. Giurescu.

Comportamentul managerial al domnului Virgil Niţulescu a avut o abordare aproape integral unilaterală în ce priveşte deciziile CA legate de funcţionarea activităţii MNŢR, nu a respectat atribuţiile CA şi a şefilor de secţie de-a lungul timpului trecînd peste deciziile acestora, creînd o stare conflictuală şi o tensiune pe care cei mai mulţi dintre angajaţi şi membri ai CA şi CS au resimţit-o tot mai presant în ultimii patru ani.

4. Care au fost reacţiile sale în privinţa memoriilor voastre?

Din nefericire, reacţia a fost scurtă, fermă: eu sunt managerul muzeului şi răspund în faţa ministrului, pentru că am contract de manageriat încheiat cu ministrul, contract care îmi dă libertate totală să decid. Din start a fost anulat orice efort din partea cercetătorilor şi a muzeografilor de a contura împreună proiecte comune. Acestea au fost permanent dublate de proiectele din agenda personală a domnului Virgil Niţulescu. A fost un singur răspuns scris care a sintetizat punctele sale de vedere exprimate în şedinţele CA sau CS. Dezamăgitor a fost faptul că la multe semnale de nemulţumire punctuale şi transmise în scris, survenite în ultimii patru-cinci ani, de fiecare dată domnia sa ne-a spus că se poate rezolva cu un telefon, reacţie care mai degrabă era de natură a dezvolta o relaţie de servilism, un tip de rezolvare prin relaţii personale şi nu prin discuţii colegiale în organismele de conducere ale muzeului. Pînă acum am ales calea rezolvării instituţionale, prin dialog, fără declanşarea unui scandal mediatic care să afecteze imaginea muzeului, alegere ce s-a dovedit a fi perdantă. Pe timpul derulării etapelor examenului pentru ocuparea postului de manager la MNŢR din ultima lună, am observat în spaţiul public, respectiv pe facebook, că domnul Virgil Niţulescu a prezentat în mod distorsionat situaţia internă de la muzeu.

Răspunsurile punctuale ale managerului general s-au situat toate în sfera exclusivă a răspunderii sale individuale în faţa ministrului cu care avea contract de manageriat şi care în opinia sa era singurul for care ar fi putut lua alte decizii ori în sfera de competenţă a CA. De asemenea, în opinia sa, CA nu avea drept de a vota aprobarea bugetului şi nici de a aproba activităţile şi proiectele din planul minimal sau din afara lui, ci doar de a le aviza. Prin urmare, avizele şi referatele de specialitate ale şefilor de secţii şi directori – de care, în cazul avizelor negative, managerul nu a ţinut cont niciodată – au fost mai tot timpul inutile.
Nu cunoaştem vreo strategie pe care Virgil Niţulescu ar avea-o privind planul expoziţional pe perioada şantierului. Există un plan expoziţional realizat anul trecut, care nu a luat în calcul reparaţiile pe perioada şantierului, şi care se schimbă de la lună la lună, în funcţie de mersul lucrărilor.

Citeşte şi: Examen suspendat la MŢR. Memoriul cercetătorilor către Ministrul Culturii