Biografia necunoscută a compozitorului şi dirijorului Constantin Silvestri, lansată la Gaudeamus

Volumul "Constantin Silvestri - biografie necunoscută", de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, a apărut la Editura Ars Docendi - Universitatea din Bucureşti şi a fost lansat, sâmbătă, la Târgul de Carte Gaudeamus de la Bucureşti.

Alături de autoarea cărţii, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, s-au aflat Olga Grigorescu, muzicolog, Laura Manolache, compozitoare şi muzicolog, şi Ioan Crăciun, directorul Editurii Ars Docendi.

Cu ocazia centenarului Constantin Silvestri, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu (violonistă, conferenţiar al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti) reuneşte în acest volum documente şi fotografii din arhive, inclusiv cele ale Securităţii şi ale Conservatorului "Ciprian Porumbescu", crâmpeie de corespondenţă şi evocări despre marele dirijor, potrivit prezentării volumului de pe site-ul Editurii Ars Docendi.

Conform sursei citate, ca şi alţi oameni de cultură din perioada comunistă, Constantin Silvestri a ales calea exilului pentru a se realiza din punct de vedere artistic. Neputând să-l determine să revină în ţară, Securitatea şi înalţi demnitari ai regimului au căutat mijloace de a confisca bunurile dirijorului. Astfel, în urma unei serii de ilegalităţi, remarcabila colecţie de tablouri vizată de doi înalţi demnitari ai regimului, partiturile adnotate, obiectele şi albumele de artă, colecţia filatelică strânse de Constantin Silvestri dispar practic fără urme.

Autoarea conturează astfel portretul unui muzician genial, vanitos, frământat de îndoieli, cu o putere de muncă ieşită din comun, nedreptăţit de cei care nu-i recunoşteau sau nu voiau să-i recunoască talentul, revoltat de dictatele ideologice de inspiraţie sovietică impuse creatorilor români, nehotărât dacă să rupă toate punţile cu ţara, dar temător că altfel nu va putea circula liber în occident, profund dezamăgit de cei care reprezentau România în străinătate, inabil în a-şi valorifica pe deplin potenţialul financiar odată ajuns în străinătate. Şi, în cele din urmă, un Silvestru răpus de efort şi boală şi jefuit în propria ţară.

"Este un volum care a consumat-o şi pe autoare, dar şi pe noi. Este o carte realizată cumva cu durere şi iubire", a spus Ioan Crăciun, directorul Editurii Ars Docendi, la evenimentul de lansare a volumului de la Târgul de Carte Gaudeamus.

La rândul său, muzicologul Olga Grigorescu a subliniat faptul că volumul "Constantin Silvestri - biografie necunoscută" nu este o biografie obişnuită, ci este o carte care iese din canoane, inclusiv prin modul de constituire.

"După părerea mea, această carte se parcurge cu răsuflarea tăiată şi răspunde setei noastre de autenticitate şi de adevăr (...) Sunt prezentate documente scoase cu răbdare şi migală din arhivele CNSAS (...) E impresionantă lupta pe care marele muzician a dus-o pentru a-şi păstra libertatea. Noi ştiam că a plecat în străinătate, că nu s-a mai întors, dar nu ştiam amănuntele acelor ani. A fost un muzician care nu dorea decât să-şi practice meseria şi să servească România", a spus Olga Grigorescu.

Ea a precizat că din volum reiese şi lupta Securităţii pentru a-l readuce în ţară pe Constantin Silvestri "şi probabil pentru a-l anihila". "Cartea completează ce ştiam despre acest mare artist şi, din documentele prezentate, ne dăm seama ce presiune a apăsat asupra lui chiar când era în afara ţării", a spus Olga Grigorescu.

Potrivit muzicologului, românii s-au putut bucura de realizările lui Constantin Silvestri foarte târziu. "Înregistrările lui Constantin Silvestri la radio erau interzise, dar, după 1969, când acesta a murit, s-a dat drumul programărilor la radio, a fost repus în drepturile sale artistice (...) Am trăit această schimbare nedreaptă şi ruşinoasă", a spus Olga Grigorescu.

La rândul său, muzicologul Laura Manolache a spus că volumul "Constantin Silvestri - biografie necunoscută" cuprinde "dezvăluiri care aduc în apropiere documente pe baza cărora putem să ne reconfigurăm imaginea de ansamblu a unei epoci". Ea a spus că o parte din moştenirea din ţară a lui Constantin Silvestri se află în arhiva Muzeului Naţional "George Enescu", însă Securitatea a pus sechestru pe locuinţa şi pe bunurile sale. "Acest volum ne deschide o mulţume de alte căi cu privire la ce s-a întâmplat", a mai spus Laura Manolache.

Autoarea volumlui, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, a spus că a prezentat în volum, alături de informaţii furnizate de cei doi mari biografi ai lui Constantin Silvestri - Theodor Bălan şi Eugen Pricope -, documente despre ce s-a întâmplat în România în perioada în care Silvestri trăia în străinătate.

"Nimic nu a scăpat drumului pe care conducătorii politici credeau că trebuie să-l urmeze arta", a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, precizând că, în mod sistematic, pe vremea când era în ţară, Silvestri era criticat.

Potrivit autoarei, unul dintre cele mai importante momente prezentate în carte este acela în care Constantin Silvestri se hotărăşte să plece definitiv din ţară, după premiera operei "Oedip", care a avut loc pe 22 septembrie 1958 şi care a reprezentat culmea carierei sale în România.

"Cele mai dramatice două capitole sunt cele din final (... ) Silvestri a fost considerat trădător de ţară (...) Este halucinant cum statul român s-a pretat la asemenea lucruri, i-a luat absolut tot. Avea 45 de tablouri, dintre care cinci de Luchian, el se înconjura de aceste obiecte, făceau parte din universul lui (...) Veţi vedea cum s-a comportat un regim totalitar faţă de un mare artist român", le-a spus Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu celor prezenţi la evenimentul de lansare a cărţii sale de la Gaudeamus.

Cartea "Constantin Silvestri - biografie necunoscută" face parte din proiectul "Centenar Constantin Silvestri", sprijinit de Fundaţia Raţiu din Marea Britanie.

Legendarul dirijor, compozitor şi pianist român Constantin Silvestri (1913 - 1969) a deţinut consecutiv posturile de dirijor permanent al orchestrelor Filarmonicii din Bucureşti, Radiodifuziunii Naţionale şi Operei Române. Comparat cu Herbert von Karajan şi Sir John Barbirolli, Silvestri a rămas însă în istoria muzicii ca fiind dirijorul care a transformat Bournemouth Symphony Orchestra din Anglia dintr-un ansamblu de provincie într-unul cu reputaţie internaţională, în perioada 1961 - 1969, când s-a aflat la pupitrul acestuia.

Între 1959 şi 1961, Silvestri a trăit la Paris, unde a primit prestigioase trofee, printre care premiul I al Academiei Charles Cross, pentru discul cu "Simfonia Din Lumea Nouă", de Antonin Dvorak, şi Grand Prix du Disque, pentru "Dixtuorul de suflători", de George Enescu.

Silvestri este considerat cel mai mare compozitor român după George Enescu. Cărările celor doi veneraţi muzicieni s-au întâlnit de mai multe ori în cursul vieţii lor. Enescu i-a onorat lui Silvestri compoziţiile cu prestigiosul premiu Enescu şi dirijându-i el însuşi una dintre lucrări - "Toccata". La rândul său, Silvestri a dirijat în primă audiţie multe lucrări de Enescu, inclusiv premiera română a operei "Oedipe".

Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu este conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. A studiat vioara la Conservatorul din Bucureşti şi, între 1990 şi 1991, a fost bursieră a statului italian la Cursul special de perfecţionare al Conservatorului din Fiesole. În perioada 1982-2000 a fost violonistă în Orchestra Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti.

Este preocupată de istoria recentă a României, fiind, din 2002, cercetător acreditat al CNSAS. A susţinut comunicări la simpozioane internaţionale de istorie recentă, precum şi conferinţe la Budapesta, Londra şi Frankfurt.

A publicat cărţile de documente "Toma Arnăuţoiu - Grupul de la Nucşoara" (Editura Vremea, ediţia I, 1997, ediţia a II-a, 2009). Este îngrijitor de ediţie (împreună cu Ioan Crăciun) al albumului de fotografii şi documente din Arhiva CNSAS "50 de ani de la procesul şi execuţia membrilor grupului de rezistenţă anticomunistă condus de Toma Arnăuţoiu" (2009) şi al volumului "George Enescu, poet şi gânditor al viorii" (2011), precum şi autor al lucrărilor "Muzicieni români - biografii ascunse în arhive", vol. I (2011), "Sonatele pentru vioară şi pian de Béla Bartók - repere de analiză pentru o interpretare elevată", "Sergiu Celibidache privit prin Cortina de fier" (2012), apărute la Editura Ars Docendi-Universitatea din Bucureşti.