Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Baia Mare, în lupta pentru titlul de Capitală europeană a culturii 2021

Anunţul a fost făcut vineri, de Steve Green, preşedintele juriului de experţi care evaluează candidaturile oraşelor, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Biblioteca Naţională a României din Bucureşti şi la care au mai participat Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, precum şi Sylvain Pasqua, reprezentantul Comisiei Europene.

Cele patru oraşe au fost selectate din cele 14 care au candidat şi au fost acceptate pentru această competiţie: Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş.

Despre juriul care a audiat toate cele 14 candidaturi, Vlad Alexandrescu a spus că a fost unul independent, format din nouă experţi europeni, doi dintre ei fiind din România.

"După modelul Sibiului, în 2007, va trebui să inventăm împreună, toţi românii, indiferent cine va fi oraşul câştigător, o participare a acestui oraş câştigător, alături de oraşul din Grecia, care va asociat la Capitala culturală europeană în 2021, şi alături de un oraş din Serbia - Muntenegru. Astel încât, parteneriatele pe care oraşul le va propune să aibă, într-adevăr, un caracter de substanţă, să se dezvolte într-un vehicul de dezvoltare durabilă", a spus ministrul Culturii.

De asemenea, Vlad Alexandrescu a spus că oraşul care va fi ales va trebui să se integreze în comunitatea culturală europeană de pe acelaşi nivel pe care se află marile oraşe ale culturii europene. "El va trebui să garanteze sustenabilitatea acestui proiect cultural, inovaţia lui şi, mai ales, sprijinul pe care îl va oferi creatorilor, artiştilor, oamenilor de cultură, care vor dori şi vor putea să se exprime în acest program. Mobilitatea artiştilor, resursa umană creativă va fi un factor foarte important, care, probabil, va face diferenţa între candidaturi în faza următoare de selecţie. Ne aşteptăm ca, după anunţarea acestei liste scurte, să urmeze etapa de selecţie între oraşele care sunt anunţate astfel pe lista scurtă, care va dura până în august - septembrie 2016, în care juriul va fi invitat de oraşele care se află pe lista scurtă să cunoască mai bine proiectele acelui oraş, să evalueze capacitatea oraşului de a fi purtător de proiect, sustenabilitatea şi creativitatea acelui oraş", a mai spus ministrul Culturii.

Potrivit lui Sylvain Pasqua, rolul Comisiei Europene este acela de a asista Ministerul Culturii în organizarea competiţiei şi de a se asigura că regulile Uniunii Europene sunt respectate. Acesta a dat asigurări că recomandările pe care le fac experţii se bazează pe criteriile şi pe regulile de selecţie aferente acestui proiect.

Steve Green, preşedintele juriului de experţi care evaluează candidaturile oraşelor, a fost cel care a anunţat cele patru oraşe care au fost alese pe lista scurtă a localităţilor ce candidează pentru obţinerea titlului de Capitală europeană a culturii.

Acesta a precizat că, în 2021, vor fi trei capitale europene a culturii: una din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), una din Grecia (unde au candidat 14 oraşe) şi una din România (unde au candidat 14 oraşe).

"Ce anume face un oraş să devină Capitală europeană a culturii? Este vorba despre programul viitor, nu ceea ce a făcut în trecut, nu ceea ce face acum. Este dorinţa de a schimba oraşul. Şi un anagajament solid de a învăţa despre alte culturi ale Uniunii Europene şi de a-şi împărtăşi propria cultură. Este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare şi de includere", a spus Steve Green, precizând că toate oraşele din România care au candidat au avut idei culturale nemaipomenite şi le-a încurajat să continue proiectul prezentat, pentru a nu îi dezamăgi pe aceia care s-au implicat în realizarea lui.

"Felicitări şi mult noroc", le-a transmis Steve Green oraşelor care se află pe lista scurtă.

Acesta a mai spus că toate capitalele europene a culturii şi oraşele care se află pe lista scurtă atrag atenţia atenţia Europei, nu doar prin activitatea lor culturală, dar şi prin tot ceea ce înseamnă decizii şi politici.

Steve Green a precizat şi care au fost criteriile de selecţie pentru alegerea celor patru oraşe. "Sunt şase criterii care se aplică în toate ţările ce participă la acest proiect. Primul este strategia culturală şi moştenirea pe care aceste capitale europene urmează să o lase. Al doilea este dimensiunea europeană: oraşul va reflecta la propria istorie şi cultură, dar şi la istoria şi cultura celorlalte oraşe europene. Cel de-al treilea se referă la dimensiunea programului şi implică o viziunea artistică puternică, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara ţării. Cea de-a patra este participarea locuitorilor în dezvoltarea programului. Celelalte două sunt foarte directe: au bani şi au cu cine?", a precizat Steve Green.

Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel adresat oraşelor din România care doresc să candideze la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.

Oraşul Mons, situat în sudul Belgiei, a preluat la sfârşitul lunii ianuarie rolul de "capitală culturală europeană", pentru un an, alături de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambiţia de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economică, la fel ca predecesoarele sale, Lille şi Liverpool.