Buşcu nu a plătit cele 1,6 mil euro pentru marca Academia Caţavencu. Licitaţia se reia pe 14 iunie

Doru Buşcu, director editorial Academia Caţavencu, şi-a adjudecat marca "Academia Caţavencu" pentru 1.617.000 de euro, cu TVA, la licitaţia publică cu strigare organizată în 26 mai de lichidatorul judiciar General Group Expert SRL al societăţii Caţavencu SA.

Atunci, Buşcu a câştigat marca "Academia Caţavencu" în defavoarea Sabinei Fati, jurnalistă la România Liberă. Doru Buşcu a fost copleşit însă de suma foarte mare la care a ajuns licitaţia, care depăşeşte posibilităţile financiare ale lui şi ale colegilor lui, declarând atunci pentru MEDIAFAX că este nevoit să găsească un partener pentru a plăti, până joi, 2 iunie, cele 1,6 milioane de euro şi a deveni astfel proprietarul mărcii "Academia Caţavencu".

În mod concret, Doru Buşcu trebuia să achite suma de 1.617.000 de euro, cu TVA, până joi, 2 iunie, la ora 16.00.

"Din nefericire, n-am reuşit să strâng banii. Nu sunt proprietarul mărcii «Academia Caţavencu»", a spus Doru Buşcu pentru MEDIAFAX.

El a precizat că, întrucât nu a reuşit să strângă banii, va pierde şi garanţia pe care a plătit-o pentru a participa la licitaţia din 26 mai, respectiv 45.000 de euro. "O să pierd garanţia, dar mi-am asumat acest lucru", a spus Doru Buşcu.

El a mai spus că a licitat o sumă atât de mare la licitaţia din 26 mai "în legitimă apărare". "Am licitat în legitimă apărare, nu trebuia să o las. Planurile mele includeau şi căutarea fondurilor lipsă, dar timpul a fost prea scurt", a explicat Buşcu.

Astfel, marca "Academia Caţavencu" va fi scoasă din nou la licitaţie. "Înţeleg că licitaţia se va reface pe 14 iunie", a mai spus Doru Buşcu.

El a precizat că va participa şi la următoarea licitaţie pentru marca "Academia Caţavencu". "Intervalul este mai lung şi avem timp să ne pregătim", a precizat Doru Buşcu.

Pe de altă parte, într-un "contraeditorial", intitulat "Caţavencu, te iubim: ori învingem, ori citim!", publicat în 31 mai pe site-ul catavencu.ro, Doru Buşcu scrie: "În timp ce eu scriu acest text, marca, draga de ea, stă zgribulită pe pervaz şi se uită la băieţii care fac «bule». Din când în când râde. Râde cu gura până la urechi. Adevărul e că noi am ştiut întotdeauna s-o facem să râdă. Când ridic privirea din ecran, mi se uită drept în ochi. «Sper că ai banii. Sper că nu mă laşi», îmi spune, fără să vorbească. «Nu-i am, dar mai sunt două zile», vreau să-i răspund, fără să fiu sigur că mă crede. Fir-ar să fie, cum am putut licita suma aia fără sens? Sunt, pesemne, nebun. Dar dacă nu eram nebuni cu toţii, Academia Caţavencu n-ar mai fi existat".

Tribunalul Bucureşti a admis în luna mai propunerea administratorului judiciar General Group Expert SRL privind intrarea în faliment în procedura generală a debitoarei SC Caţavencu SA, editorul Academia Caţavencu, potrivit deciziei publicate pe site-ul oficial al instanţei.

Caţavencu a apărut în februarie 1990, la iniţiativa unui nucleu compus din Sorin Vulpe, Doru Buşcu şi Liviu Mihaiu, cu un prim număr nedatat. Conform acestora, numele revistei s-a născut dintr-o discuţie cu Ovidiu Nacu. Din echipa iniţială mai făceau parte Mircea Toma, Ioan T. Morar şi Eugen Istodor.

Caţavencu a devenit, la 21 octombrie 1991, Academia Caţavencu, fiind condusă de Mircea Dinescu. Anterior, o parte a echipei fondatoare a revistei lansase două publicaţii, pentru o perioadă scurtă de timp - Caţavencu Incomod şi Caţavencu Internaţional. Publicaţia a apărut cu scopul declarat de a sancţiona prin umor (negru) şi zeflemea viciile societăţii româneşti în postcomunism.

Ulterior, în 1993, săptămânalul a fost achiziţionat de Mihai Cârciog, editorul săptămânalului Expres şi al cotidianului Evenimentul zilei, în urma unor neînţelegeri dintre echipa redacţională şi patroni.

În timp, echipa fondatoare a Academiei Caţavencu a devenit Senatul Academiei Caţavencu, ai cărui membri au dobândit ulterior calitatea de acţionari.

Conform lui Istodor, revista a trecut apoi în proprietatea lui Sorin Ovidiu Vîntu, pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a fi preluată ulterior de Sorin Marin, preşedintele Fundaţiei Anonimul.

În 2002, Sorin Marin a achiziţionat 49,9% din acţiunile societăţii care edita publicaţia. Sub conducerea lui Marin, Caţavencu a pus bazele unui mic trust media, fiind făcute investiţii importante în produsele Academia Caţavencu.

În 2006, revista a fost achiziţionată de Realitatea Media. La momentul tranzacţiei, care a avut loc în mai 2006, Realitatea Media SA deţinea doar posturile de televiziune Realitatea TV şi The Money Channel. Pe de altă parte, Grupul de presă Caţavencu edita publicaţiile Academia Caţavencu, Cotidianul, Aventuri la Pescuit, Bucătăria pentru toţi, Superbebe, reţeaua B-24-FUN, Idei în dialog, Investiţii şi profit, Le Monde Diplomatique şi deţinea reţeaua radio Guerrilla.

În primăvara lui 2010, de la Academia Caţavencu au plecat mai mulţi jurnalişti. Mircea Toma, unul dintre fondatorii Academiei Caţavencu, a declarat în 3 martie 2010 că 20-25 dintre persoanele care lucrau la publicaţie au decis să părăsească ziarul şi, împreună, vor realiza "un Caţavencu alternativ", un săptămânal de satiră politică, care va apărea print şi online. După două săptămâni, s-a lansat revista Kamikaze.