Calitatea limbii la televiziunile şi radiourile din Rep. Moldova, monitorizată cu expertiza CNA

Anunţul a fost făcut de Răsvan Popescu, preşedintele CNA, marţi, într-o conferinţă de presă în care au fost prezentate rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi de televiziune din România, în luna octombrie.

"În luna decembrie am fost la Chişinău şi am semnat un protocol cu omologii noştri de acolo, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (...) La solicitarea lor le vom acorda asistenţă, o să încercăm să le împărtăşim din experienţa noastră în realizarea unui proiect similar privind protecţia limbii române în audiovizual. Urmează ca specialişti de-ai lor să vină la Bucureşti, să îi punem în legătură cu echipa noastră de monitorizare de la Institutul de Lingvistică şi să înceapă şi ei să conceapă şi să deruleze un proiect similar. Sunt foarte interesaţi în acest sens", a declarat Răsvan Popescu.

CNA a demarat în anul 2007 proiectul de monitorizare a corectitudinii limbii române în audiovizualul din România, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române. Primul "Raport asupra calităţii limbii române în audiovizual" a fost publicat în decembrie 2007. Proiectul a continuat în 2008, 2009, 2010 şi 2011, când CNA a făcut publice noi monitorizări privind corectitudinea limbii române la posturile de radio şi televiziune din România.

Cea mai recentă monitorizare privind calitatea limbii române la posturile de radio şi de televiziune, realizată în luna octombrie 2011, a fost prezentată marţi la sediul CNA. Monitorizarea arată că OTV a continuat să fie "campionul" greşelilor de folosire a limbii române în emisiunile pe care le-a difuzat în perioada 1-31 octombrie, însă tendinţa generală a fost de scădere a acestor erori în cazul celorlalte televiziuni.

"Ca şi precedentele rezultate ale monitorizării, cele din octombrie confirmă tendinţa de scădere a numărului de greşeli la toate posturile, cu excepţia OTV, unde probabil vom fi în situaţia să intervenim. Din punct de vedere statistic cifrele arată mai bine. Dacă la primele monitorizări din 2007-2008 se înregistrau frecvent peste o sută de greşeli pe post, iată că astăzi avem între 20 şi 30 de greşeli înregistrate într-o lună la nivelul unui post, cu excepţia OTV", a spus Răsvan Popescu, în conferinţa de presă de marţi.

El a precizat că "e limpede că la emisiunile de ştiri şi de dezbateri din prime time, ziariştii vorbesc mai corect". "Anul acesta am înregistrat o scădere semnificativă a numărului de greşeli la televiziunile de ştiri, Realitatea TV şi Antena 3, şi la canalele postului public, unde se vorbeşte mai îngrijit. La TVR Cultural, numărul greşelilor scade chiar sub 10", a mai spus Popescu.

Cu toate acestea, potrivit lui Popescu, "impresia generală despre calitatea limbii române în audiovizual nu s-a schimbat prea mult". "În continuare reporterii care transmit în direct fac multe greşeli, ceea ce afectează şi claritatea informaţiei. În continuare, unii invitaţi din studio vorbesc neglijent, incorect şi sunt rareori corectaţi de moderator. Ne deranjează şi noua limbă de lemn, împănată cu clişee, stereotipuri şi neologisme inadecvat folosite. Dar să nu uităm că limba caracterizează personajele care populează spaţiul public, ceea ce ne poate ajuta în alegerea mai justă a celor care vor să ne reprezinte", a mai spus Răsvan Popescu.