Cartografierea finanţărilor pentru Cultură: Zonele de recreere şi religia, fruntaşe în Bucureşti - INFOGAFICE

Domeniul culturii este integrat, din punctul de vedere al finanţelor publice, într-o categorie bugetară mai largă - Cultură, recreere şi religie -, din perspectiva bugetelor publice aceste domenii deservind aceeaşi funcţie, arată cercetarea realizată în perioada februarie - iulie 2015.

Principalele surse de finanţare publică în domeniul culturii sunt bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (bugetele locale). Pe lângă aceste alocări bugetare, resurse financiare pentru cultură pot fi considerate şi facilităţile fiscale oferite pentru susţinerea acestui domeniu. O mare parte dintre resursele Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB) din acest domeniu merg către subvenţionarea instituţiilor de profil.

Resursele alocate pentru cultură, recreere şi religie sunt dominate de sectorul public, acestea fiind de 0,08% din PIB şi 1,48% din bugetul de stat. În 2015, a fost alocată către Ministerul Culturii, de la bugetul de stat, suma de 570,89 de milioane de lei.

În paralel, suma alocată de la bugetul de stat pentru susţinerea cultelor religioase - administrată de Secretariatul General al Guvernului - a fost de 351,7 milioane de lei.

Din bugetul PMB, 12% au fost alocate pentru segmentul Cultură, recreere şi religie, respectiv 503.976.000 de lei.

Potrivit studiului, bazat pe date oficiale, publice, oferite de administraţiile locale, bugetul aprobat pentru anul 2015 în sectorul 1 al Capitalei are o pondere a cheltuielilor pentru Cultură, recreere şi religie de 8% din totalul bugetului primăriei de sector. Astfel, din 126.902.020 de lei nu este alocată nicio sumă pentru servicii culturale şi doar 16.607.730 de lei merg către investiţii, dintre care 10,6 milioane de lei sunt destinaţi serviciilor religioase. Restul reprezintă cheltuieli de personal şi bunuri şi servicii. Un procent de 83% din total este prevăzut pentru întreţinere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive şi de agrement.

În sectorul 2 al Bucureştiului, suma aprobată pentru anul 2015 are o pondere a cheltuielilor privind Cultura, recreerea şi religia de 12% din totalul bugetului, respectiv 148.305.000 de lei. Din aceasta, 3% merg către serviciile culturale, în principal către subvenţionarea Centrului Cultural "Mihai Eminescu" (cheltuieli de funcţionare, nu şi investiţii), aflat sub autoritatea Consiliului Local al Primăriei Sectorului 2 - subvenţionat cu aproape 4,4 milioane de lei, iar 395.000 lei sunt gestionaţi direct de Primăria Sector 2.

În acelaşi studiu se arată că sectorul 3 este cel care acordă cea mai mare sumă din cea alocată pentru acest segment. Bugetul aprobat pentru anul 2015 are o pondere a cheltuielilor pentru Cultură, recreere şi religie de 18% din totalul bugetului, adică 147.414.000 lei. Din acest buget, cheltuielile de funcţionare reprezintă 126,97 milioane de lei, iar investiţiile, 20,4 milioane de lei.

Cea mai mare pondere a cheltuielilor prevăzute pentru Cultură, recreere şi religie merge către întreţinerea grădinilor publice, 87%, dar există şi 7 procente alocate pentru servicii culturale. Acestea din urmă merg către Centrul Cultural "Casa Artelor" Sector 3, instituţie reintrodusă în circuitul public începând cu anul 2012.

Bugetul aprobat pentru sectorul 4 în anul 2015 are o pondere a cheltuielilor pentru acest sector de 10% din total, adică 50.950.000 de lei. Din acest buget, cheltuielile de funcţionare reprezintă 47,15 milioane de lei, iar investiţiile, 3,8 milioane de lei. Bugetul alocat merge în cea mai mare proporţie, 94%, către întreţinerea grădinilor publice, dar sunt alocate 5 procente, mai exact 2,6 milioane de lei, şi pentru servicii culturale. Serviciilor religioase le este destinat 1% din buletul pentru cultură, recreere şi religie.

În prezent, pentru sectorul 5, nu există date oficiale, publice, ale bugetelor.

Bugetul aprobat pentru anul 2015 în sectorul 6 are o pondere a cheltuielilor pentru Cultură, recreere şi religie de 13% din total, adică 124.196.000 de lei. În bugetul Primăriei Sector 6 nu sunt alocate fonduri specifice pentru servicii culturale, iar majoritatea cheltuielilor sunt îndreptate către întreţinerea grădinilor publice, 94%. Cheltuielile de capital (investiţii) înseamnă puţin peste 7 milioane de lei. În lista obiectivelor de investiţii se află şi proiectul "Consolidare, extindere si modernizare cinematograf Favorit, inclusiv consultanţăă", căruia îi sunt alocate 2 milioane de lei.

Studiul are în vedere perioada 2007 - 2015, când, la nivelul bugetelor locale, se regăsesc investiţii în domeniu doar la nivelul Primăriei generale a Municipiului Bucureşti, sectorul 3 fiind singurul care a realizat o investiţie majoră într-o clădire cu destinaţia dedicată culturii (Casa Artelor).

Şi în ceea ce priveşte investiţiile PMB, alocările pentru Cultură, recreere şi religie din bugetul local au fost făcute mai curând în zona Complexului "Lia Manoliu", alte investiţii majore, precum reconsolidarea Arcului de Triumf, fiind realizate prin programe finanţate din fonduri europene nerambursabile.

Autorităţile locale nu au accesat însă foarte multe fonduri europene nerambursabile pentru proiecte din domeniul cultural, însă sectorul privat a beneficiat şi beneficiază de o serie de proiecte din astfel de fonduri, mai ales în domenii ce ţin de tehnologizare.

Pentru acest studiu au fost analizate cinci surse de finanţare a culturii: fonduri europene, buget naţional, bugete locale, sursele de finanţare private şi finanţări private sau publice din fonduri internaţionale.

De asemenea, în cadrul cercetării au fost analizate o serie de instituţii publice şi organizaţii culturale finanţate din bugetul de stat şi cel local, pentru a înţelege mai bine mecanismele şi nevoile de finanţare ale operatorilor culturali.

O concluzie a studiului este şi aceea că Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) este o resursă foarte des accesată de operatorii culturali din Bucureşti, ceea ce face ca acest tip de mecanism de finanţare să îşi arate necesitatea chiar şi într-o zonă cu o putere financiară mult mai mare decât în restul ţării.

Această cercetare face parte dintr-o serie de studii comisionate de ArCuB - Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti în vederea elaborării unei strategii culturale a Capitalei.

Acest studiu a fost realizat de asociaţia Funky Citizens, la cererea ArCuB. Realizatorii studiului sunt Elena Calistru, Cosmin Pojoranu, Andrei Vlad Rizea şi Radu Andrei Szucs. Aceştia au urmărit ca, prin cartografierea finanţărilor, să contribuie la identificarea nevoilor de dezvoltare culturală pe termen lung, prin analiza alocării financiare pentru cultură în Bucureşti, cu obiectivele de a identifica sursele de finanţare pe diferitele niveluri, de a evalua impactul acestor alocări, modalitatea în care alocarea financiară se reflectă în anumite priorităţi în susţinerea culturii, de a determina eventualele goluri de finanţare, atât la nivel central, cât şi la nivel local.

"Datele sunt importante din mai multe perspective. Ele demitizează afirmaţii de tipul «bugetul pentru cultură în Bucureşti este mai mare decât cel din New York». În fapt, e adevărat, bugetul din fondurile locale pentru cultură, în Bucureşti, este mai mare decât cel din New York. Dar asta pentru că, la noi, cultura este introdusă în buget la capitolul Cultură, recreere şi religie. La acest nivel, găsim investiţii precum stadionul «Lia Manoliu» sau alocări pentru sprijinirea cultelor religioase. Şi asta ne creşte mult bugetul", a spus Elena Calistru, preşedintele Funky Citizens, la prima întâlnire pe această temă, care a avut loc miercuri, la ArCuB.

Seria întâlnirilor publice pentru prezentarea studiilor comisionate în vederea realizării Strategiei culturale va continua pe 12 noiembrie.

Funky Citizens este o organizaţie non-guvernamentală, independentă şi apolitică, fondată în anul 2012. Instrumentele acesteia au scopul de a fi educaţionale şi de a duce la acţiune, încurajând cetăţenii să se implice în iniţiative de responsabilizare a guvernării în care pot vedea şi avea impact. Agregând şi educând cetăţeni în jurul acestor instrumente, organizaţia este de părere că poate construi înţelegerea şi capitalul uman necesare pentru a crea o democraţie participativă, responsabilă şi transparentă în România.