Centenar Gellu Naum: Seară de lectură, miercuri, în Bucureşti

Vor citi din propriile lor poezii, dar şi din cele ale lui Gellu Naum poeţii Magda Cârneci, Svetlana Cârstean, Ruxandra Cesereanu, Fanny Chartres, Marius Chivu, Domnica Drumea, Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Adela Greceanu, Florin Iaru, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Mitoş Micleuşanu, Ioana Nicolaie, Marius Oprea, Cosmin Perţa, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu, Sebastian Reichmann, Ana Maria Sandu, Dan Stanciu, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

De asemenea, vor fi citite mesaje trimise de Constantin Abăluţă, Mircea Cărtărescu, Dan Coman, Ana Dragu, Marin Mălaicu-Hodrari, Ada Milea, George Nechita, Gheorghe Rasovszky, Chris Tănăsescu, Radu Vancu, dar şi "un poem la mai multe mâini", pornind de la Gellu Naum, al poeţilor de la atelierul de poezie HOME.

Totodată, vor fi expuse fotografii din expoziţiile realizate la Institutul Cultural Român din Londra (octombrie 2015, design grafic: Cristian Luchian) şi la Teatrul Metropolis (octombrie 2015, design: Gheorghe Rasovszky) şi vor fi prezentate albumul de fotografii "Naum 100" (concept: Gheorghe Rasovszky) şi traducerea franceză a romanului "Zenobia" (traducător: Sebastian Reichmann).

Gellu Naum s-a născut la Bucureşti, în 1915. A absolvit, în 1937, cursurile facultăţii de filosofie la Universitatea din Bucureşti. În 1938, a plecat la Paris, la îndemnul prietenului său pictorul Victor Brauner, unde şi-a continuat studiile de filosofie la Sorbona. Prin intermediul lui Brauner a luat contact cu grupul suprarealist francez animat de André Breton. În 1941, s-a constituit grupul suprarealist român - alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, D. Trost, Virgil Teodorescu şi Paul Păun -, a cărui activitate, deosebit de intensă între anii 1945 - 1947, îl va face pe Breton să afirme că "centrul lumii s-a mutat la Bucureşti". După 1947, grupul s-a destrămat.

Între anii 1948 şi 1949, Gellu Naum a scris poemul cu tentă filosofică şi ezoterică "Calea şearpelui", experienţă care îi va marca definitiv stilul. Până în anii '60, a publicat mai multe cărţi de literatură pentru copii, dar a continuat să scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste. În 1968, a publicat volumul "Athanor", cu care a reuşit să stârnească unele reacţii în rândul criticilor, dar a început să fie recunoscut ca scriitor important abia după publicarea romanului "Zenobia" (1985).

Scriitorul a obţinut, de-a lungul vremii, distincţii literare prestigioase, precum premiul Uniunii Scriitorilor (1964, 1969, 1980), premiul Academiei Române (1975), premiul special al Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate literară (1986), premiul naţional de poezie "Mihai Eminescu" (1992), premiul pentru poezie al oraşului Münster (1999) şi premiul pentru poezie al Republicii Zair (1992).

După 1990, Gellu Naum a fost invitat să susţină lecturi şi prelegeri publice în Germania, Franţa, Olanda şi Elveţia, opera sa fiind tradusă în principalele limbi de circulaţie ale lumii. S-a stins din viaţă pe 29 septembrie 2001, la Bucureşti.