Cineaştii români protestează faţă de posibila reducere a Fondului Cinematografic. Cristi Puiu şi Călin Netzer, printre cei care au semnat scrisoarea adresată lui Victor Ponta

Una dintre prevederile pe care cineaştii români cer să fie eliminată este aceea potrivit căreia "o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul cinematografic se face venit la bugetele locale ale judeţelor, cu destinaţia finanţării proiectelor de reabilitare, dotare, modernizare a sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic, precum şi pentru construirea de noi cinematografe".

Mai mult, cineaştii români nu susţin articolul din proiectul Legii descentralizării care propune ca "un număr de peste 180 de săli de cinematograf aflate în domeniul public al statului şi în administrarea RADEF «România-Film» să treacă «în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale»".

Scrisoarea prevede şi "contextul în care apare proiectul de act normativ". "Cinematografia română este subfinanţată cronic, în condiţiile în care este domeniul care contribuie de ani de zile cu succes la construirea unei imagini pozitive a României în lume. Filmele româneşti au obţinut, în doar şapte ani, cele mai importante premii europene de film - Palme d'Or (Cannes), Ursul de Aur (Berlin), Academia Europeană de Film (Oscarul european), iar acum filmul «Poziţia copilului» concurează cu şanse pentru o nominalizare la Oscar. În aceiaşi şapte ani, Fondul Cinematografic (instituit prin OUG 67/2007) s-a diminuat de la 40.000.000 lei (2007) la 25.000.000 lei în 2012, în condiţiile în care alocaţia bugetară la fond este zero lei. Cinematografia română este singura din Europa care nu primeşte niciun ban de la buget pentru producţia şi distribuţia de filme", se arată în document.

De asemenea, potrivit sursei citate, "un studiu recent (2012) al Observatorului European al Audiovizualului arată că, între sursele de finanţare ale fondurilor de film din Europa, 37% sunt fonduri provenite de la buget, iar 17% sunt fonduri provenind de la autorităţi locale şi regionale". Astfel, "diminuarea considerabilă a sumelor existente în Fondul Cinematografic al CNC, din care se cofinanţează producţia şi distribuţia de filme româneşti sau programele de educaţie şi cultură cinematografică, nu are nicio legătură logică cu succesele de prim-plan, repetate, ale cinematografiei române pe plan internaţional. Acest moment de graţie implică găsirea unor surse suplimentare de finanţare pentru filmul românesc, cel mai competitiv produs cultural al ţării din ultimii ani, nicidecum transferul a 50% din fond către autorităţi locale".

Pe de altă parte, "din 2008, prin aplicarea prevederilor Legii 303/2008, RADEF România Film a predat către autorităţile administraţiei publice locale un număr de 107 cinematografe, care - în prezent -, cu excepţia a trei cinematografe, nu mai funcţionează potrivit destinaţiei iniţiale. Autorităţile locale au ignorat însă obligaţiile legale ce le reveneau conform art. II pct 6 din Legea nr. 303/2008, respectiv «pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultură, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure, pentru o perioadă de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesară, difuzare de film cinematografic». În prezent, există doar 37 de cinematografe aparţinând RADEF România Film în care se desfăşoară proiecţie curentă de film, existând un risc iminent ca filmele româneşti, realizate cu sprijin financiar din Fondul Cinematografic, potrivit legii, să nu aibă unde să fie difuzate şi să nu fie vizionate de publicul de pe tot cuprinsul ţării noastre. Filmele româneşti pătrund cu mare greutate la multiplexuri din cauza programării de filme americane, multe oraşe mari din ţară (Iaşi, Timişoara, Sibiu, Galaţi) neavând niciun acces la filmele româneşti noi. Lipseşte cu desăvârşire o reţea naţională de cinematografe digitalizate care să difuzeze cu preponderenţa film românesc şi european".

Astfel, în acest context, cineaştii amintesc faptul că, "în capitolul dedicat Culturii din Programul de Guvernare, între direcţiile de acţiune se regăseşte şi «susţinerea industriei cinematografice româneşti, pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional". "Aplicarea articolelor - în forma lor actuală - din actualul Proiect de Lege privind descentralizarea va duce la diminuarea drastică a Fondului Cinematografic, aşadar a resurselor pentru producerea filmului românesc şi la dispariţia sălilor de cinema, în concluzie industria cinematografică românească nu va fi susţinută în niciun fel, măsurile propuse intrând în contradicţie flagrantă cu măsurile propuse în Programul de Guvernare".

Cineaştii au înaintat în scrisoarea citată şi o serie de propuneri privind Fondul Cinematografic şi sălile de cinema, precum "păstrarea intactă a Fondului Cinematografic al CNC şi eliminarea oricăror propuneri de micşorare a fondului prin diferite măsuri care vizează fie diminuarea unor contribuţii la fond, fie transferuri de sume către autorităţi locale; trecerea în administrarea Ministerului Culturii sau a Centrului Naţional al Cinematografiei (din domeniul public sau privat al statului, după caz) a acelor cinematografe care sunt încă funcţionale, modernizate sau cu potenţial de a fi digitalizate.
Cinematografia română va putea astfel conta pe o reţea de 26 cinematografe care va putea difuza film românesc şi european şi care va putea fi administrată şi manageriată în mod coerent".

Aceştia afirmă că în acest mod se va evita posibilitatea ca autorităţile administrativ publice locale să schimbe destinaţia actualelor cinematografe sau să treacă la închiderea sau convertirea respectivelor spaţii. De asemenea, "prin parteneriate public-privat, Ministerul Culturii (sau CNC) va putea încheia contracte cu diferiţi operatori culturali independenţi care vor putea gestiona operarea cinematografelor mai sus-menţionate şi care vor putea aplica la fonduri structurale pentru modernizarea şi digitalizarea sălilor".

"În consecinţă, vă rugăm să dispuneţi modificarea proiectului de act normativ în sensul celor menţionate la începutul scrisorii. Considerăm că, în momentul actual, succesele cinematografiei române în lume impun regândirea felului în care se pot dezvolta infrastructura şi instituţiile cinematografiei române, găsirea unor noi surse de finanţare pentru filmul românesc, nicidecum diminuarea dramatică a Fondului Cinematografic sau trecerea sălilor de cinematograf funcţionale sub autoritatea administraţiilor locale, care nu au nicio competenţă în ce priveşte activitatea de exploatare cinematografică".

Scrisoarea este semnată de regizorii Lucian Pintilie, Adrian Sitaru, Cristi Puiu, Călin Netzer, Corneliu Porumboiu, Florin Şerban, Radu Muntean, Radu Jude, Stere Gulea, Nae Caranfil, Alexandru Solomon, Tudor Giurgiu, Radu Gabrea, Adina Pintilie, Nicolae Mărgineanu, Cătălin Mitulescu, Florin Iepan, Marian Crişan, Gabriel Achim, Tudor Cristian Jurgiu, Iulia Rugina, Eva Pervolovici, Doru Nitescu şi Nicolae Mărgineanu. De asemenea, au semnat producătorii Oana Giurgiu, Ada Solomon, Velvet Moraru, Anca Puiu, Gabriela Suciu, Daniel Mitulescu, Marcian Lazar, Dan Burlac, Monica Lazurean Gorgan, directorul de imagine Vivi Dragan Vasile, scenariştii Răzvan Rădulescu, Alexandru Baciu şi directorii de festival Mihai Chirilov, Corina Şuteu şi Csilla Kato. Scrisoarea este susţinută şi de actorii Adrian Titieni, Monica Bîrlădeanu, Vlad Ivanov, Andi Vasluianu, pictorul de costume Svetlana Mihăilescu, directorul de fotografie Florin Mihăilescu.

Întrebat care ar fi impactul asupra cinematografiei având în vedere o mutare a cinematografelor în subordinea primăriilor, regizorul Cristi Puiu a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX: "Este foarte greu de zis, pentru că la CNC (Centrul Naţional al Cinematografiei, n.r) este o degringoladă acum, e degringoladă în Ministerul Culturii în ceea ce priveşte cinematografia şi se iau decizii anapoda, aşa, după ureche. Noi încercăm să facem de aşa manieră încât să aliniem cinematografia română la cinematografia europeană şi de aceea am propus premierului francez, l-am rugat să ne ajute şi să ne pună în legătură cu instituţia similară din Franţa a CNC-ului (s-a semnat un acord de cooperare între CNC român şi cel francez, n.r). Dacă tot am intrat în Europa, am zis că poate ar fi bine să invităm şi cinematografia în Europa".

"În politica românească există fel şi fel de tendinţe şi cele mai multe dintre ele nu au nicio legătură cu politica. Reprezintă un soi de rezultante ale frustrărilor, incompetenţelor, ne grăbim să îi judecăm pe politicieni pentru faptul că iau decizii greşite, dar ele nu sunt greşite. Ca să fie greşite, ar trebui ca undeva, la origine să se afle un minimum de competenţă şi doar o evaluare greşită să ducă la o decizie greşită, dar, în realitate, la origine, nu se află niciun fel de competenţă şi eu vorbesc acum în cunoştinţă de cauză, pentru că ştiu cum se întâmplă lucrurile în cinematografia română", a declarat acesta.

Pe de altă parte, Cristi Puiu a declarat că directorul Centrului Naţional al Cinematografiei este "pus politic". "Şi dacă este să discutăm cu acest domn (Mihai Ioan Kogălniceanu, n.r) cinema, cred că nu este în stare să articuleze mare lucru şi e normal, pentru că competenţele lui sunt altele. Am înţeles că e jurist... şi sigur e competent probabil în domeniul lui, doar că nu are ce căuta în cinematografie", a afirmat acesta.

El a subliniat că, pentru cineaşti, este foarte important ca în fruntea Centrul Naţional al Cinematografiei să fie o personalitate dublată de un cinefil. "Un om care să fie deja o personalitate în plan cultural, să fie cinefil, să aibă competenţe manageriale, dar nu se poate una fără alta", a mai declarat Cristi Puiu pentru MEDIAFAX. El a afirmat că e greu de presupus că politicienii ar avea interese în ceea ce priveşte cinematografia. "Pentru ca cinematografia să fie interesantă trebuie mai întâi să funcţioneze, să aducă un profit, iar noi încercăm de ceva vreme încoace să o facem să funcţioneze, (...) am făcut-o vizibilă, şi nu doar cinematografia română, prin intermediul cinematografiei, România, imaginea României a fost îmbunătăţită în mod evident, fără ca noi să ne fi propus asta", a mai adăugat acesta. "Şi, pe fondul acesta, deciziile pe care le iau oamenii politici sunt de tăiat fonduri, ceea ce a făcut şi Boc în 2009, când ne-a invitat pe noi, câţiva cineaşti la Guvern şi ne-a spus că ţara trece prin criză şi trebuie să dăm banii pentru o vreme, că după aceea ni-i dă înapoi. Noi ce să zicem? Suntem cineaşti români - bine domnule, dacă e criză, tăiaţi pensii, ar fi o cochetărie să zicem să nu luaţi bani şi de la noi", a mai spus acesta.

Întrebat dacă ar putea exista o discuţie cu cei responsabili de Legea descentralizării, în cazul în care nu va exista un răspuns afirmativ la scrisoarea de protest pe care au semnat-o mai mulţi cineaşti, Cristi Puiu a afirmat: "dialogul este obligatoriu, numai că disponibilitatea noastră către dialog nu este dublată de o disponibilitate din partea cealaltă". "Există o mentalitate foarte păguboasă a politicianului român, când ajunge la putere, se mişcă precum vodă în lobodă şi crede că România e tarlaua lui proprie. Asta e nenorocirea", a concluzionat acesta.

Pe de altă parte, producătoarea Ada Solomon a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că aşteaptă o "reacţie" după scrisoarea de protest semnată de cineaşti, apreciind că trebuie să se "înţeleagă un pic cât de importantă este cinematografia".

"Ce mi se pare mie că este de remarcat este că, pe de o parte, există declaraţii în care se spune că cinematografia este obiectiv strategic pentru Guvern şi, pe de altă, banii de la cinematografie ar fi buni în altă parte. Majoritatea ţărilor europene, regiunile, judeţele, formele de organizare teritorială contribuie la producţia cinematografică ocupând astfel forţe de muncă din zonă, un soi de publicitate (...), încurajând turismul. (...) Regiunile (din alte ţări, n.r.) investesc din bugete locale în cinematografie şi nu invers. Nu invers. Din banii care se colectează pentru cinematografie să se ducă la bugetele locale", a spus Ada Solomon.

"Această formă publică de a atrage atenţia asupra unei erori nu o gândesc ca fiind voită, (...), dar o găsesc profund nepotrivită. Poate că aceasta formă va atrage atenţia şi se va înţelege mai uşor că este o eroare, pentru că altfel oamenii sunt ocupaţi cu lucruri mult mai importante ca cinematografia, cred, şi niciodată nu e timp de o dezbatere cu noi", a spus Solomon.

"Paragraful cu darea sălilor va rămâne, dar paragraful cu tăierea din Fondul Cinematografic nu cred că va rămâne, din informaţiile mele", a spus Radu Gabrea pentru MEDIAFAX. Privind tăierea cu 50% a sumei din Fondul cinematografic, Gabrea a punctat că această măsură ar fi fost catastrofală pentru cinematografia română. "Era catastrofal şi ridicol în acelaşi timp, pentru că banii aceştia, tot Fondul nu ajunge decât pentru trei săli, deci banii aceia duşi la săli nu au niciun efect, e zero, iar, la Fond, dacă s-a tăiat jumătate, s-a terminat cu filmul românesc", a declarat Gabrea pentru MEDIAFAX.

Până la difuzarea acestei ştiri, directorul Consiliului Naţional al Cinematografiei, Mihai Ioan Kogălniceanu, nu a putut fi contactat.

Fondul cinematografic este administrat de Centrul Naţional al Cinematografiei, rolul său principal fiind de finanţare a proiectelor cinematografice câştigătoare ale concursurilor anuale organizate de CNC.