CNA a aprobat criteriile de selecţie privind acordarea licenţelor audiovizuale digitale terestre

Potrivit reprezentanţilor Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a făcut o solicitare CNA să prezinte criteriile care vor sta la baza selecţiei şi acordării licenţelor audiovizuale pentru a putea fi incluse în documentaţia înaintată potenţialilor operatori de multiplex.

Multiplexul digital reprezintă un grup de programe de radiodifuziune şi televiziune, servicii multimedia suplimentare şi alte date asociate de identificare transmise de la staţiile de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră, utilizând modulaţie digitală în limitele unui canal de televiziune standard/ bloc de frecvenţă.

Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus că acest set de criterii vor fi comunicate ANCOM "în vederea înştiinţării condiţiilor în care se va desfăşura un eventual concurs de licenţe digitale".

Criteriile au fost stabilite ţinând cont de legislaţia în vigoare, respectiv Legea audiovizualului şi Hotărârea Guvernului numărul 403/2013 pentru aprobarea Strategiei privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional.

Potrivit acestui act normativ vor fi disponibile cinci multiplexuri de televiziune digitală terestră, codificate după cum urmează: Multiplexul nr.1 (UHF) - MUX 1; Multiplexul nr.2 (UHF) - MUX 2; Multiplexul nr.3 (UHF) - MUX 3; Multiplexul nr.4 (UHF) - MUX 4; Multiplexul nr.5 (VHF) - MUX 5.

Selecţia pe baza proiectelor privind acordarea prin concurs a licenţelor audiovizuale digitale terestre se va face în funcţie de conţinutul dosarelor (proiectul editorial conţinând formatul de principiu şi structura serviciului de programe; proiectul financiar conţinând sursele şi planul de finanţare, valoarea iniţială a investiţiei; proiectul tehnic conţinând dotările tehnice ale studiourilor, grupurilor de editare etc; codul editorial de autoreglementare asumat de radiodifuzor; elementele de identificare a serviciului de programe, sigla postului prezentată grafic sau înregistrată pe suport electronic; lista serviciilor de programe pe care solicitantul le difuzează, precum şi a publicaţiilor editate de acesta, dacă este cazul; acordul de principiu/contractul (precontractul) încheiat între radiodifuzor şi operatorul de multiplex privind condiţiile de difuzare; codul de autoreglementare asumat de radiodifuzor).

CNA va ţine cont şi de criterii generale de departajare (experienţa şi competenţa în domeniul audiovizual, după caz; oferta de programe şi conţinutul acestora, prezentate în proiectul editorial; reflectarea interesului public in programe; compatibilitatea strategiei editoriale cu strategia CNA de acoperire a teritoriului naţional cu servicii de programe audiovizuale, prevăzută la art. 68 din Legea audiovizualului; încadrarea în limitele unui raport echilibrat între serviciile de programe naţionale, regionale şi locale; inexistenta unui abuz de poziţie dominantă şi a unor practici care împiedică libera concurenţă).

Consiliul va avea în vedere şi criteriile de apreciere a structurii şi formatului de principiu ale serviciului de programe: respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi asigurarea protecţiei minorilor; respectarea pluralismului de opinii, inclusiv a pluralismului politic şi social, a diversitatii culturale, lingvistice, etnice şi religioase; conţinutul informativ, educativ şi cultural al programelor; durata totală cotidiană de difuzare a serviciului de programe; genul, orarul şi durata de difuzare şi de redifuzare a emisiunilor; măsurile de asigurare a unor modalităţi tehnice de acces a persoanelor cu deficienţe de văz sau de auz; situaţia exploatării celorlalte licenţe pe care le deţin solicitantul sau acţionarii societăţii solicitante, după caz; situaţia sancţiunilor aplicate, raportarea la acestea şi măsurile luate privind intrarea în legalitate, acolo unde este cazul; procentul alocat programelor locale, în cazul licenţelor audiovizuale regionale şi locale difuzate pe cale radioelectrică terestră.

Pe de altă parte, selecţia în situaţia eliberării licenţelor audiovizuale digitale în cadrul procesului de trecere de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, se va face în funcţie de: conţinutul dosarelor (structura serviciului de programe; grila de program pentru un interval de o săptămână, clasificarea emisiunilor pe tipuri de program şi procentele alocate acestora; elementele de identificare a serviciului de programe, sigla postului prezentată grafic sau înregistrată pe suport electronic; lista serviciilor de programe pe care solicitantul le difuzează, precum şi a publicaţiilor editate de acesta, dacă este cazul; codul de autoreglementare asumat de radiodifuzor).

Criteriile generale de departajare sunt respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi asigurarea protecţiei minorilor; respectarea pluralismului de opinii, inclusiv a pluralismului politic şi social, a diversitatii culturale, lingvistice, etnice şi religioase; conţinutul informativ, educativ si cultural al programelor; posibila restricţionare a liberei concurenţe.

Totodată, criteriile de apreciere a structurii serviciului de programe, experienţei, a sancţiunilor aplicate sunt: experienţa în domeniul audiovizual; structura serviciului de programe; zona de acoperire a serviciului de programe în sistem analogic terestru; ponderea operelor europene difuzate şi a operelor provenind de la producători independenţi; asigurarea unor modalităţi tehnice de acces a persoanelor cu deficienţe de văz sau de auz; situaţia exploatării celorlalte licenţe pe care le deţine solicitantul, dacă este cazul; situaţia sancţiunilor aplicate, raportarea la acestea şi măsurile luate privind intrarea în legalitate, acolo unde este cazul; durata cotidiană de difuzare a serviciului de programe şi, în cadrul acesteia, ponderea ştirilor, informaţiilor, reportajelor, interviurilor, dezbaterilor privind evenimente din viaţa economică, socială, culturală şi politică a comunităţii din zona de acoperire a serviciului de programe, în cazul serviciilor de televiziune locale şi regionale.

Membrii CNA au avut poziţii diferite în legătură cu transmiterea acestor criterii către ANCOM, însă, în cele din urmă, au votat transmiterea lor în unanimitate (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Cristina Trepcea, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus că aceste criterii se vor aplica doar primului multiplex (Mux 1).

"Când achiziţionează caietul de sarcini (societăţile interesate, n.r.), cel puţin teoretic, este necesar ca să se ştie că 300.000 de euro se dau în principiu pentru un număr mix de canale, unde vor intra ipotetic genul de programe ale căror criterii sunt comunicate de CNA. Aşa se face la orice licitaţie, cumperi autobuzul dacă ştii unde poţi să mergi cu el, dacă ştii ce capacitate are şi dacă ştii în cât timp trebuie să rambursezi banii", a spus Laura Georgescu.

Membrul CNA Răsvan Popescu a spus că ANCOM va scoate la licitaţie cele cele cinci multiplexuri. "(...) din care în strategie scrie că primul este practic extinderea experimentului care se face acum la scară naţională. În momentul în care scoţi caietele de sarcini, acolo scrie că CNA repartizează posturile pe aceste cinci multiplexuri în viitor şi se pune întrebarea şi cum le repartizează", a spus Răsvan Popescu.

Însă Monica Gubernat, un alt membru al CNA, a spus că nu CNA repartizează televiziunile pe multiplexuri. "CNA dă doar nişte licenţe digitale audiovizuale. Unde, pe ce multiplex intră radiodifuzorul este strict problema radiodifuzorului şi a celui care gestionează un multiplex. Nu CNA hotărăşte pe ce multiplex va intra radiodifuzorul", a spus Monica Gubernat.

La rândul său, membrul CNA Lorand Turos a spus: "Noi trebuie să îi informăm pe acei candidaţi care vor să liciteze pentru multiplexe ce se întâmplă. Ei licitează şi apoi vor avea nevoie de clienţi, clienţii vor fi radiodifuzorii. Ei trebuie să ştie cine vor fi clienţii lor, care e targetul potenţial, cine are dreptul de a primi licenţă digitală, care sunt criteriile conform cărora se obţine licenţa digitală. Criterii care pot fi modificate, dacă se schimbă situaţia sau piaţa impune sau CNA consideră că trebuie schimbate. Va fi o decizie aşa cum avem decizii privind criteriile de acordare a licenţelor analogice sau de satelit sau de cablu. Sunt cam aceleaşi criterii generale. Dar candidatul care doreşte să achiziţioneze un multiplexor trebuie să ştie de acum cine vor fi potenţialii clienţi, cine va avea dreptul şi pe criterii să obţină licenţă digitală".

De asemenea, membrul CNA Cristina Trepcea a spus că această listă de criterii are sens din punctul de vedere al CNA şi din punctul de vedere al radiodifuzorilor. "Dar eu nu înţeleg ce sens are această listă din punctul de vedere al ANCOM", a spus Trepcea.

La rândul său, Lorand Turos a spus că nu ANCOM va aplica criteriile, "dar ANCOM acum scoate la licitaţie aceste multiplexe, iar cei care doresc să obţină aceste multiplexe au nevoie şi de această informaţie".

Pe de altă parte, preşedintele CNA, Laura Georgescu, a spus: "Este periculoasă amestecarea între cele patru multiplexe (M2, M3, M4, M5) şi M1. Pe M1, conform legii şi HG-ului de digitalizare, intră anumite canale printr-o schimbare automată a licenţei audiovizuale terestre în digitală. Deci le ocupăm a priori câteva canale, de aceea strict pentru multiplexul 1 este discuţia. Aceste criterii urmează să jaloneze un eventual concurs dacă mai rămân canale libere. M2, M3, M4, M5 le reglează piaţa. Avantajul este că la M1, unde se presupune că va fi bătaia cea mai mare, am 80% acoperire din teritoriu şi 90% din populaţie, şi, ceea ce ANCOM numeşte free-to-air, abonatul nu plăteşte".

Pentru a fi aplicabile, aceste criterii trebuie să fie incluse într-un proiect de Decizie de reglementare a CNA, potrivit discuţiilor din şedinţa de marţi a Consiliului.

Pe primul multiplex ar urma să intre, pe lângă TVR 1 şi TVR 2 (televiziunile din portofoliul Societăţii Române de Televiziune care emit terestru), şi alţi radiodifuzori care au licenţe terestre, între care Pro TV, Antena 1, Prima TV, Naţional TV şi Realitatea TV.

Licitaţia pentru licenţele de televiziune digitală terestră va începe după ce documentaţia aferentă, finalizată pe 5 martie de autoritatea de reglementare, împreună cu reprezentanţii operatorilor de telecomunicaţii, va fi publicată în Monitorul Oficial, potrivit unui comunicat al ANCOM remis pe 5 martie.

Cele cinci licenţe (multiplexuri) de televiziune digitală terestră, patru în UHF şi unul în VHF, în standard DVB-T2, vor fi scoase la licitaţie printr-o procedură de selecţie competitivă.

Taxa minimă de licenţă pentru fiecare din cele cinci multiplexuri este de 300.000 euro.

Câştigătorul primului multiplex în UHF (MUX 1) va avea obligaţia de a transmite "free to air", în condiţii transparente, concurenţiale şi nediscriminatorii, posturile publice şi private de televiziune care se transmit în prezent în sistem analogic terestru, în conformitate cu prevederile Legii audiovizualului. De asemenea, potrivit Strategiei elaborate de către Ministerul Societăţii Informaţionale, acest multiplex va trebui să asigure o acoperire în recepţie fixă de 90% din populaţie şi 80% din teritoriu până la 31 decembrie 2016, fiind singurul multiplex din cele 5 disponibile care are astfel de obligaţii de acoperire. Pentru MUX 2, MUX 3, MUX 4 şi MUX 5, operatorii vor avea obligaţia ca până la 1 mai 2017 să aibă în funcţiune cel puţin 36 de emităţoare pentru fiecare dintre reţelele corespunzătoare acestor multiplexuri, instalate câte unul în fiecare zonă de alocare. Toate multiplexurile vor fi acordate pe o perioadă de 10 ani, iar licenţele vor intra în vigoare începând cu 17 iunie 2015.

Acordarea licenţelor este inclusă în Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră, aprobată de Guvern în luna iunie anul trecut.

În contextul aprobării strategiei, Dan Nica, la momentul respectiv ministru al Comunicaţiilor, a arătat că aprobarea strategiei creează premise ca în România să funcţioneze o reţea de televiziune digitală, cel mai probabil gestionată de Societatea Română de Televiziune, pe structura TVR 2.

Totodată, în luna mai 2013, Consiliul Naţional al Audiovizualului a avizat favorabil strategia prin care Societatea Naţională de Radiocomunicaţii va primi unul dintre cele cinci multiplexe ce vor fi acordate de statul român pentru tranziţia la TV digitală terestră, cu obligaţia de a retransmite TVR 1 şi 2, dar şi unele posturi private care emit analogic terestru.

Pe de altă parte, în august 2010, Guvernul român a decis să amâne cu trei ani, până la 1 ianuarie 2015, tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră. Această hotărâre a fost luată de Guvern, deşi România se angajase în faţa Uniunii Europene să finalizeze procesul de tranziţie la televiziunea digitală terestră până la 1 ianuarie 2012.

Decizia de atunci a Guvernului a determinat ANCOM să anuleze licitaţia pe care o demarase pentru a acorda primele două licenţe de TV digitală (multiplexe). Totodată, ANCOM a restituit celor şapte companii interesate de operarea primelor două multiplexe de televiziune digitală sumele pentru caietele de sarcini achitate în cadrul licitaţiei. Caietele de sarcini pentru cele două licenţe de TV digitală fuseseră achiziţionate de RCS&RDS, Romtelecom, TDF SAS, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Media Sat, Österreichische Rundfunksender GmbH&Co KG şi General Satellite Sofia.