CNSAS cere Curţii de Apel Bucureşti să constate că scriitorul Ioan Groşan a colaborat cu Securitatea

Solicitarea CNSAS a fost înregistrată la Secţia de Contencios Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti în 24 decembrie 2010.

Primul termen în acest proces a fost stabilit pentru 21 februarie.

Potrivit CNSAS, Ioan Groşan a fost recrutat la 10 mai 1974, în biroul ofiţerului de contrainformaţii militare din cadrul UM 01295, unde-şi satisfăcea stagiul militar, el primind atunci numele conspirativ de informator "Radu Greceanu", scrie, miercuri, "Adevărul".

La acea dată scriitorul a semnat un angajament, care nu s-a păstrat însă la dosar. În 1978, după absolvirea facultăţii, Groşan a fost repartizat ca profesor de limba şi literatura română la o şcoală generală din Bucureşti. Mai mulţi ofiţeri de Securitate au încercat să-l contacteze, dar Groşan a refuzat colaborarea şi a fost abandonat în reţea la 30 decembrie 1978, scrie "Adevărul".

CNSAS acuză încălcarea dreptului la viaţă privată, în cazul unei note informative olografe, furnizată de Groşan la data de 16 decembrie 1974, referitoare la conferenţiarul "M.".

"Cu privire la conferenţiarul M., care predă filosofia şi ţine seminarii la studenţii din anul I...propagă idei care nu ţin de specificul obiectului de predare şi care sunt cu totul în afara moralei şi a eticii comuniste", potrivit notei informative în baza căreia securiştii au făcut o informare către partid, iar cadrul didactic a fost sancţionat de "organul judeţean de partid", scrie cotidianului citat.

Contactat de "Adevărul", Ioan Groşan nu a recunoscut existenţa acelei note din 16 decembrie 1974, spunând că şi-a văzut dosarul la CNSAS, dar că acel document nu era acolo.

De altfel, Groşan a negat că ar fi avut un profesor al cărui nume să înceapă cu "M.".

În 1989, securiştii au reluat contactarea scriitorului în scopul încadrării informative a unui angajat de la postul de radio "Europa Liberă".

Potrivit CNSAS, el ar fi declarat că "a mai avut anterior, în timpul facultăţii, contacte cu organele de securitate, dar că după absolvire şi repartizarea în Bucureşti, a întrerupt aceste legături. Nu doreşte să fie numit «informator», dar doreşte şi acceptă în continuare un dialog cu organele de securitate", mai scrie "Adevărul".