Comisie Senat: Reexaminarea legii publicităţii în audio-vizual a fost respinsă, dar cu amendamente

Deşi cererea de reexaminare a fost respinsă, membrii comisiei au adoptat o serie de amendamente la legislaţia în vigoare în domeniul audiovizualului care nu mai permit agenţiilor de publicitate să dicteze pe piaţă.

"Am respins solicitarea de reexaminare a preşedintelui, dar, în acelaşi timp, am introdus o serie de amendamente pe care ordonanţa iniţială şi le-a propus, fără să mai afectăm libera concurenţă şi dreptul fiecărui agent economic de a-şi alege modul în care acţionează”, a menţionat preşedintele Comisiei pentru cultură a Senatului, Georgică Severin (PSD).

Potrivit acestuia, comisia a acţionat în spiritul solicitat în cererea de reexaminare de a nu bloca libera concurenţă, dar a introdus ”o serie de elemente care nu mai permit agenţiilor de publicitate să dicteze pe piaţă”.

”Prin introducerea contractelor tripartite am asigurat transparenţa necesară şi obligatorie pentru toate cele trei elemente ale circuitului: radiodifuzorul, agenţia de publicitate şi clientul", a mai spus social-democratul.

Fostul şef al statului a solicitat Parlamentului să reexamineze Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 25/2013 pentru modificarea Legii audiovizualului 504/2002.

În forma actuală, legea stabileşte că achiziţionarea de spaţiu publicitar televizat nu poate fi făcută de un intermediar decât în numele şi pe seama beneficiarului final, Băsescu susţinând că OUG este o "ingerinţă nejustificată" în activitatea comercială a radiodifuzorilor.

Ordonanţa de Urgenţă a reglementat achiziţionarea de spaţiu publicitar televizat, unele aspecte privind licenţele audiovizuale fiind şi o nouă reglementare cu privire la spoturile publicitare şi de teleshopping izolate, altele decât cele difuzate în cadrul transmisiilor sportive.

Astfel potrivit actului transmis spre promulgare, "Orice achiziţionare de spaţiu publicitar televizat nu poate fi făcută de un intermediar decât în numele şi pe seama beneficiarului final al publicităţii televizate”, menţionându-se că orice act juridic încheiat cu încălcarea dispoziţiilor acestui articol este nul.

”În condiţiile în care unul dintre principiile constituţionale pe care se întemeiază statul este libertatea economică, iar economia României se bazează pe libera iniţiativă şi concurenţă, considerăm că nu se justifică asemenea dispoziţii care sunt de natură să îngrădească libertatea radiodifuzorilor de a vinde aşa cum doresc propriul spaţiu publicitar, conform intereselor legitime ale acestora", afirma Băsescu în cererea de reexaminare.

Potrivit fostului preşedinte, prin noile dispoziţii se ajunge, practic, la eliminarea dreptului televiziunilor de a angaja şi a plăti serviciile unui agent pentru vânzarea spaţiului lor publicitar, ca şi posibilitatea de a vinde în regim angro acest spaţiu.

"Astfel, apreciem că acest text legal reprezintă o ingerinţă nejustificată în activitatea comercială a radiodifuzorilor. De asemenea, aceste prevederi ar putea fi în măsură să afecteze drepturile clienţilor de publicitate şi libertatea lor de a încheia contracte", susţinea preşedintele.

Acesta mai afirmă că se impune, totodată, o evaluare a impactul noilor prevederi asupra locurilor de muncă şi asupra taxelor şi impozitelor încasate la bugetul de stat.

"Pentru clienţii de publicitate medii şi mici publicitatea televizată ar putea deveni greu accesibilă din cauza preţurilor ridicate, ceea ce ar putea genera reduceri de locuri de muncă, de taxe şi de impozite. În egală măsură, radiodifuzorii medii şi mici, dar şi cei internaţionali ar putea avea mari dificultăţi în a-şi valorifica integral spaţiul de publicitate disponibil, ceea ce ar putea conduce la închideri de afaceri, cu posibile efecte negative asupra competiţiei libere pe această piaţă”, se arata în solicitarea sa.

Potrivit afirmaţiilor sale, într-o societate democratică nu este de dorit monopolul televiziunilor mari asupra preţurilor în materie de publicitate şi nici posibile intervenţii asupra conţinutului editorial, printr-o politică de preţuri netransparentă şi neconcurenţială.

Băsescu aprecia că lipsa unor dispoziţii tranzitorii privind situaţia contractelor aflate în vigoare cu privire la spaţiile publicitare televizate deja achiziţionate este de natură să producă confuzie pe acest segment de piaţă şi să conducă la blocarea pieţei.

În ceea ce priveşte procedura şi condiţiile de eliberare şi modificare a licenţei audiovizuale, Traian Băsescu critica faptul că reglementările propuse prevăd că solicitantul are obligaţia "să depună certificate fiscale din care să rezulte că, la data solicitării licenţei audiovizuale, societatea care solicită acordarea licenţei nu înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat", excepţie făcând societăţile care beneficiază de înlesniri sau reeşalonări la plata respectivelor datorii.

"În acest sens, se instituie posibilitatea unei discriminări în eliberarea şi modificarea licenţei între întreprinderile cu datorii faţă de cele fără datorii, precum şi între întreprinderile care primesc ajutor de stat (prin înlesniri, reeşalonări la plată) faţă de cele care nu primesc ajutor de stat, deşi se află în aceeaşi situaţie din punct de vedere al datoriilor pe care le înregistrează",se menţiona în cererea de reexaminare.

O altă prevedere criticată de fostul preşedinte era cea care stabileşte că ”licenţa audiovizuală analogică sau digitală poate fi cedată către un terţ numai cu acordul CNA, însă "nu mai devreme de un an de la data intrării în difuzare".

"Această prevedere ar putea constitui o posibilă constrângere la intrarea pe piaţă, respectiv o limitare a autonomiei decizionale şi comerciale a întreprinderilor având în vedere faptul că nu pot ceda licenţa unui terţ mai devreme de un an de la data intrării în difuzare”, susţinea acesta.