CONFERINŢĂ MEDIAFAX: Românii petrec online 5 ore şi jumătate pe zi, cei mai mulţi pe email şi site-urile de ştiri

Studiul "Broadband-ul fix în România. Utilizatori, tendinţe şi impact economic", realizat de UPC cu sprijinul Roland Berger Strategy Consultants, a fost prezentat, marţi, la conferinţa "Mediafax Talks about the Value of Broadband", organizată de Agenţia de presă Mediafax în parteneriat cu UPC.

Cercetarea a relevat că românii petrec online în medie 5,5 ore pe zi, în timp ce 21 la sută dintre ei stau online cel puţin 8 ore zilnic.

Aproape toţi utilizatorii români - 96% - folosesc email-ul şi 87% reţelele de socializare. O pondere la fel de importantă - 95% dintre utilizatorii români - citesc ştiri pe internet, iar 92% caută informaţii despre produse.

Mai mult de jumătate dintre utilizatorii români de internet (56%) au un cont de Facebook, peste media europeană. Totodată, utilizatorii români au rămas fideli mesageriei instant, într-o proporţie de 78%, iar 44% folosesc internetul pentru conversaţii video (ex. Skype).

De asemenea, procente importante din utilizatorii români folosesc internetul pentru muzică (79%), video streaming (65%), jocuri (62%), TV streaming (49%), descărcare filme (45%), descărcare jocuri (31%), descărcare cărţi (31%), video streaming (pay per view) - 10%.

Aproape jumătate dintre consumatorii români de internet au cel puţin o activitate zilnică de divertisment mare consumatoare de bandă: urmăresc, filme, descarcă sau se joacă online.

Pentru căutatea unui loc de muncă apelează la internet 62% dintre utilizatori, internet banking fac jumătate dintre ei, cumpărături online (măcar o dată pe lună) - 29%. Plata taxelor şi impozitelor este făcută online de 18% dintre utilizatorii români de internet, în timp ce 16% dintre ei primesc online rezultate medicale, iar 10% îşi fac programări medicale.

Pentru cumpărături online, românii cheltuiesc în medie 300 de lei pe lună, îndreptându-se în special către site-urile româneşti. Cei mai mulţi români comandă online fără a plăti (14%), 9% cumpără şi plătesc online, iar 6% nu au un comportament consecvent.

Cele mai căutate produse cumpărate online sunt electronicele, produsele de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi accesoriile vestimentare. Pe următoarele locuri sunt produsele cosmetice şi de îngrijire personală, serviciile şi produsele de telecomunicaţii, cărţile, comenzile de mâncare şi biletele de avion/ tren/ autobuz.

Unul dintre domeniile cu cele mai spectaculoase creşteri ale interesului utilizatorilor este educaţie, 49% dintre utilizatori folosind internetul pentru cel puţin un tip de activitate educaţională. Peste jumătate dintre utilizatori (55%) şi-ar dori să poată participa online la cursuri la distanţă, 51% ar vrea să poată obţine de acasă o diplomă de la o universitate din europa, iar 46% - de la o universitate din ţară.

Aproape o treime dintre utilizatori - 31% - şi-ar dori să înveţe o limbă străină primind lecţii online de la un vorbitor nativ, prin videoconferinţă.

Pentru acces la internet, 70% dintre utilizatori folosesc un desktop, 60% - un laptop, 32% - un smartphone, 14% - o tabletă, 12% - televizorul şi 9% - telefonul mobil.

Peste jumătate - 59 la sută - dintre români spun că internetul este un serviciu indispensabil pentru familiile lor. Procentul este aproape dublu faţă de cel privind necesitatea accesului la televiziune (33%) şi aproape egal cu cel privind conectarea la surse de apă potabilă - 63%.

Cea mai mare pondere a utilizatorilor de internet din România de peste 15 ani se înregistrează în grupa de vârstă 15 - 19 ani (7% din populaţia de peste 15 ani) - 87%, similară cu ponderea utilizatorilor din grupa de vârstă 20 - 24 de ani (9% din populaţie) - 86%. Dintre cei cu vârste între 25 şi 34 de ani (19% din populaţia de peste 15 ani), 78% folosesc internetul, la grupa de vârstă 35 - 44 de ani (tot 19%) sunt 63%, la 45 - 54 de ani (14%) sunt 42%, la 55 - 64 de ani (15%) - 23%, iar dintre românii de peste 65 de ani, care reprezintă 18% din poplaţia de peste 15 ani, doar 6% folosesc internetul.

Totodată, 77 % din cei care folosesc intensiv internetul sunt angajaţi, studenţi sau liceeni.

Aproape de cinci ori mai mulţi utilizatori de internet faţă de non-utilizatori declară că au venituri de peste 1.500 de lei.

Românii se bucură de unele din cele mai mari viteze de acces la internet din Europa. România se află pe locul 2 în UE, după Belgia, ca pondere a conexiunilor de mare viteză: 62% din conexiunile din România sunt de peste 30 Mbps, faţă de 18 la sută în UE, iar un sfert din conexiuni sunt de peste 100 Mbps, comparativ cu 5.9% în Europa.

Pe de altă parte, gradul de penetrare broadband în rândul consumatorilor individuali era de 56% în 2013, sub media europeană de 76%. Acest procent plasează România pe locul 26 între cele 28 state membre UE. România devansează Grecia şi Bulgaria, unde procentajele sunt de 55%, respectiv 54%.

Principala cauză a acestui decalaj este rata scăzută de penetrare în mediul rural: doar 36% din familiile din mediul rural din România au acces la broadband, comparativ cu 70% din familiile din mediul urban.

Rata scăzută de penetrare a internetului în România este cauzată şi de faptul că segmente importante ale populaţiei nu au încă acces la echipamente IT&C, în principal la calculatoare.

În România, doar 15% din familiile cu venituri mici folosesc broadband faţă de media UE de 47% şi comparativ cu 74% din familiile româneşti cu venituri mari.

Potrivit unor date ale Comisiei Europene, în 2013, 42% dintre români nu au folosit niciodată internetul, faţă de 21% dintre cetăţenii UE, 41 la sută dintre români nu aveau nicio abilitate digitală, faţă de 14 la sută dintre europeni, iar 80% dintre ei aveau abilităţi digitale insuficiente, media UE fiind din acest punct de vedere de 39%.

Ponderea populaţiei care cumpără online în România este de 8,3%, media europeană apropiindu-se de jumătate (47%), iar a populaţiei române care interacţionează online cu autorităţile - de 5%, faţă de 41 la sută în UE, mai arată datele CE.

Datele prezentate în studiu au fost colectate de către GfK România, în cursul lunii octombrie 2013, prin interogarea a 1.000 de persoane cu vârsta între 15 şi 55 de ani. De asemenea, în studiu au fost incluse 300 de companii. Pe lângă interogarea cantitativă, au fost realizate interviuri individuale cu lideri de opinie din domeniul afacerilor, educaţiei şi al sănătăţii. Datele din studiu au fost completate cu informaţii statistice de la instituţii precum Comisia Europeană sau OCDE şi cu analizele realizate de către Roland Berger Strategy Consultants.