Crăciun 2021  Conjuncţie planetară, supernovă sau cometă? Informaţii despre Steaua de la Betleem şi Naşterea lui Iisus

În cărţile din Vechiul Testament apar mai multe profeţii despre naşterea Mesiei israelienilor care îi va elibera din robie şi îi va conduce spre glorie.Două profeţii oferă indicii importante: 

„Îl văd, dar nu acum,
Îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacov,
Un toiag de cârmuire se ridică din Israel.
El străpunge laturile Moabului
Şi prăpădeşte pe toţi copiii lui Set.”

(Numeri 24:17, Vechiul Testament)

"Şi tu, Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni  peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei.”(Mica 5:2) 

Aşa cum menţionează Cartea Numeri, Mesia se va naşte atunci când pe cer va răsare o stea, iar profeţia din cartea lui Mica susţine că se va naşte la Betleem. Iar conform creştinilor şi Evangheliei lui Matei, profeţiile s-au îndeplinit.

"Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând:
Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui.” 

(Matei 2:1-2, Noul Testament)
 

Creştinii susţin că Iisus este Mesia cel mult aşteptat şi Fiul lui Dumnezeu. Evreii nu-l acceptă şi îi neagă latura divină, ba l-au catalogat drept un fals profet. Musulmanii îl consideră Mesia şi penultimul mesager al lui Allah. 

Dincolo de aceste dispute, aceea "stea" de la Betleem care l-a tulburat pe Irod, regele clientelar al Iudeii, i-a determinat pe magi să plece din Persia şi să străbată un drum lung până în Iudeea. 

În mod sigur trebuie să fie o relatare care are la bază un eveniment astronomic real. 

Cărturarii creştini susţin că nu a fost o stea reală  având în vedere că stelele sunt sori care nu se deplasează cu viteză mare în interval scurt de timp, ci un semn miraculos trimis de Dumnezeu ca să vestească lumii Naşterea Mântuitorului, probabil un înger care a luat forma unei sfere incandescente. Martorii lui Iehova susţin că era mai degrabă un semn trimis de Satana pentru ca Irod să-l localizeze pe prunc şi să-l ucidă.

În ultimii 2000 ani, mulţi astronomi au emis teorii despre realitatea ştiinţifică din spatele stelei de la Betleem. 

În 1614, astronomul german Johannes Kepler a calculat că în anul 7 î.e.n. s-a desfăşurat o conjuncţie între planetele Jupiter şi Saturn. Cele doua planete s-au aliniat, creând iluzia unei nove strălucitoare. Jupiter este considerată planetă regală având numele regelui panteonului roman. 

Dar e o problemă. 

Calculele moderne arată că a existat un decalaj de aproape un grad (aproximativ de două ori diametrul lunii) între planete, astfel încât această conjuncţie nu a fost impresionată vizual, apoi conjuncţia nu se deplasează, aşa cum scrie în următorul verset

"Iar ei, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul."

Între anii 3 şi 2 î.e.n. s-au petrecut şapte conjuncţii, inclusiv una dintre steaua Regulus şi planetele Jupiter şi Venus  pe 17 iunie, anul 2 î.e.n. Dar aceste fenomene au avut loc după moartea regelui Irod din anul 4 î.e.n. 

Teoria conjunţiei planetare pică. 

Frank Tipler, matematician şi cosmologist, a emis ipoteza că steaua de la Betleem era o supernovă care s-a produs lângă galaxia Andromeda. 

În anul 4 î.e.n. a putut fi observat pulsarul Hulse-Taylor cunoscut şi ca PSR 1913 +16 în China, Coreea şi Palestina. În lucrarea lui Han Shu- Istoria fostei dinastii Han, scrie că în anul al treilea al perioadei Chen-ping (pe 24 aprilie, anul 4 î.e.n. ), în timpul domniei lui Ai-ti, a fost zărit un obiect luminos în Hoku. În Coreea, în cel de-al 52-lea an de domnie al monarului Hyokkose Wang, în primăvară, a răsărit o stea pe cer. 

Este puţin probabil să fie o supernovă sau un pulsar căci nici acestea nu se deplasează într-un interval scurt de timp. 

Mai rămâne o singura ipoteză care este cea mai realistă - cometa. În anul 12 î.e.n., cometa Halley a putut fi văzută pe cer. Cometa Halley este vizibilă de pe Pământ odată la 76 ani când îşi urmează traseul îndelungat spre Soare şi este considerată una dintre cele mai strălucitoare comete. 

În anul 5 î.e.n., astronomii din China şi Coreea au observat o alta cometă care a fost vizibilă timp de 70 zile. Acest fenoment astronomic ar putea fi cel mai probabil steaua de la Betleem pe care au consemnat-o autorii Evangheliei lui Matei, compusă între anii 70 d.Hr. şi 110 d.Hr. Cometele erau văzute în antichitate ca semne rele, aducătoare de nenorociri, deci reacţia regelui Irod era firească. 

S-au petrecut destule fenomene astronomice, aşadar steaua de la Betleem ar putea avea o sămânţă de adevăr. Dar ar mai fi o problemă - este posibil ca naşterea lui Hristos să fie o legendă înflorită. Iisus cu siguranţă a fost o personalitate istorică care a existat, dar autorii evanghelici au avut tendinţa să-l hiperbolizeze din moment ce era considerat Mesia, inclusiv să-i mistifice naşterea aşa cum am văzut în biografiile istorice din antichitate despre Alexandru cel Mare şi Iulius Cezar. 

Poate că Iisus nu s-a născut în Betleem, mai ales că Evanghelia lui Luca plasează eronat naşterea lui Iisus în timpul recensământului realizat de guvernatorului Siriei, Quirinius. Recensământul s-a desfăşurat în anul 6 d.Hr., adică la 10 ani după moartea regelui Irod cel Mare. 

Nu vom ştii niciodată cu certitudine cum s-a petrecut cu exactitate naşterea lui Iisus, dar în mod sigur a fost un fenomen astronomic care i-a marcat pe autorii evanghelici  multe decenii. Pe o monedă romană (dinar) pe care se află sculptat chipul lui Augustus şi numele său CAEZAR AUGUSTUS inscripţionat apare şi o stea  pe cealaltă latură pe care este inscripţionat  DIVVS IVLIV, adică Cezar Augustus, Fiul lui Iulius (Cezar) care a primit statutul de zeu post-mortem. Chiar în luna mai a anului 44 î.Hr., la două luni după asasinarea lui Cezar, romanii au admirat cometa C/-43 K1 pe cer. 

Articol inspirat din lucrarea The Birth of the Messiah: A Commentary on the Infancy Narratives in the Gospels of Matthew and Luke (Raymond E. Brown,1999) via Wikipedia.