Cum se face artă în cuplu, la Arte în Bucureşti | GALERIE FOTO

VEZI MAI JOS GALERIA FOTO 

La cea de-a opta ediţie a evenimentului Arte în Bucureşti, pentru două săptămâni, în perioada 6 - 19 decembrie, 50 de artişti expun în familie, iar trei dintre aceste cupluri au vorbit despre experienţa creaţiei pentru MEDIAFAX.

Arte în Bucureşti 2018, un eveniment organizat de Uniunea Artiştilor Plastici din România şi susţinut de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Expo Arte, a fost inaugurat pe 6 decembrie, la UNA Galeria, aproape jumătate din cele peste 100 de lucrări fiind expuse în premieră.

Evenimentul, care se desfăşoară în galeriile Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti şi în alte spaţii de expunere consacrate, la care accesul publicului este gratuit, este coordonat de Ioana Ciocan, vicepreşedinte al UAP, iar curatorul este Călin Stegerean.

"Compusă prin alăturarea unor lucrări care provin din «familiile» cele mai cunoscute ale artei româneşti contemporane cum sunt Grigorescu, Nicodim, Blendea, Mărginean, Neamţu, Anghel, Paştina, Pelmuş expoziţia prezintă şi lucrări ale unor cupluri de artişti foarte tineri cum sunt Cătălin Bădărău - Bianca Mann sau Andreea Florean - Radu Rodideal. Totodată, în galeriile Lavacow, Mobius şi Galateca, prezentăm în format medalion creaţiile unor cupluri de mare notorietate din generaţia matură de artişti: Marian şi Victoria Zidaru, Mircea Roman şi Florentina Voichi, Elena şi Marcel Scutaru. O prezenţă particulară este reprezentată de lucrările grupului subReal, Călin Dan şi Iosif Kiraly", declară Călin Stegerean.

Despre artă ca practică spirituală în comun

Sculptorii Marian şi Victoria Zidaru au vorbit pentru MEDIAFAX despre lucrările lor expuse la Arte în Bucureşti 2018, în două spaţii, unul de grup la Căminul Artei şi un Medalion în cadrul licitaţiei curente de la Lavacow. La Galeria Căminul Artei, de la Victoria Zidaru a fost expusă lucrarea "Epitaf" - o ţesătură cu material vegetal pe urzeală de cânepă reprezentând urmele de pe Giulgiul de la Torino cu aceleaşi dimensiuni (440/80cm). De la Marian Zidaru este prezentată lucrarea "Bocitoare", o sculptură în lemn cu dimensiuni 280/70/50 de cm, din ciclul "Sclavi", care face aluzie la o siluetă feminină ce "îşi plânge maternitatea neconsumată, coloana oblică ce coboară din verticala statuară materializează lacrimile ce ar trebui să însoţească aceasta atrocitate", spun organizatorii.

Pentru Lavacow, Marian Zidaru expune un "înger mergător" din 1998, din lemn de nuc, lucrare care a facut parte din instalatia "Ieşirea lui Lot" din expoziţia dedicată vizitei Papei Ioan Paul al II-lea, în 2000, la sala Constantin Brâncuşi, alături de pictură şi desen. Victoria Zidaru expune cu un bronz din expoziţia "Trupul - Templu al Duhului Sfânt", din 1991, broderie cu fir de cânepă pe ţesătură de cânepă şi hârtie manuală.

Marian Zidaru este sculptor, pictor, desenator şi îşi expune demersul artistic folosindu-se de instalaţii, performance şi video pentru a crea adevărate construcţii ideatice prin care îşi exprimă. Şi-a autointitulat stilul în care lucrează romantism mistic.

Victoria Zidaru este sculptor şi foloseşte tehnici alternative ca ţesut, broderie cu materiale vegetale, pentru a expunere instalaţii de mari dimensiuni, sculptură, obiect. Este considerată pioniera unui domeniu nou, denumit în mediul german sculptură olfactivă, spun organizatorii evenimentului.

"Sculptorul Marian Zidaru este un artist inspirat care lucrează cu revelaţia, acest aspect este un factor de risc atât pentru creator, cât şi pentru receptor. Altfel spus, trăirea lui este de pe alta planetă, ani de zile a fost nevoie de cineva de pe aceasta planeta care să racordeze şi să facă posibil, să ajute la transpunerea acestor mesaje în operă. Ani de zile am fost alături de el în umbră, admirând şi învăţând, bucurându-mă de tot ce înseamnă splendoarea şi mirajul creaţiei. Aşa cred că s-a întâmplat când într-o zi, aripa de foc a declansat şi in mine un izvor de neoprit", a declarat Victoria Zidaru pentru MEDIAFAX.

Materialul familial al artei

Cătălin Bădărău şi Bianca Mann au mai expus împreună. Ei vorbesc despre "un fel de duo-show, a fost la Galerie#23 în Germania în 2017. Interesant este faptul că şi acea expoziţie trata măcar tangenţial tema cuplului sau a întâlnirii dintre două identităţi distincte. Expoziţia s-a numit ,«The other / Celălalt» şi în ciuda faptului că am ales de la fiecare dintre noi lucrări care să aibă legătura cu tema şi care să poată sta împreună, am decis totuşi să expunem pe două etaje diferite. Prin această experienţă am constatat că este o adevărată provocare să faci să convieţuiască într-un spaţiu expoziţional două sau mai multe discursuri artistice clar conturate. În expoziţia «Arte în Bucureşti», expunem împreună, de această dată în aceeaşi sală, alături de alte cupluri de artişti. Tema expoziţiei ne-a determinat să constatăm cu suprindere că, de fapt, există foarte multe cupluri de artişti contemporani pe scena artei româneşti:", au spus artiştii pentru MEDIAFAX.

Bianca Mann şi-a descris intenţiile artistice: "În cele mai recente proiecte, am lucrat şi încă lucrez cu masca proprie, pe care am transformat-o într-un modul, cu care contruiesc noi forme tridimensionale. Conglomeratele de măşti formează identităţi care, de cele mai multe ori, au un contur nedefinit. Proiectul Amorphos, din care face parte şi lucrarea expusă acum la Arte în Bucureşti a avut ca punct de plecare testul petelor de cerneală (Rorschach). Sunt interesată de felul în care privitorul interacţionează cu forma din faţa lui, ca în testul psihologic, şi de felul în care acesta interpretează jocul formelor aparent amorfe".

Pentru Cătălin Bădărău, travaliul creator este legat şi de materialele pe care lucrează: "Folosesc în lucrări cu predilecţie materiale moi, elastice, precum siliconul, buretele, spuma poliuretanică, măcar într-o etapă a procesului de lucru, dacă nu chiar ca material final. Fiecare material pe care aleg să-l folosesc în sculptură vine cu o încărcătură conceptuală proprie pe care îmi place să o adaug conceptului general al lucrării. Materialele pe care le-am folosit în realizarea lucrării «Loads», siliconul şi grafitul, sunt pentru mine materiale care exprimă foarte bine fragilitatea şi vulnerabilitatea fiinţei umane, mai ales puse în contrast cu răceala şi duritatea metalului".

Cătălin Bădărău şi Bianca Mann recunosc un spaţiu continuu între lucrările lor: "De curând am avut şansa să ne mutăm într-un atelier mai mare, în care avem posibilitatea să lucrăm în voie, făcând abstracţie de prezenţa celuilalt. Ne influenţăm reciproc mai ales în privinţa atitudinii faţă de lucrul nostru şi faţă de domeniul sculpturii. Ne place să credem ca am moştenit de la profesorul nostru comun, Aurel Vlad, determinarea, consecvenţa şi anduranţa. Când unuia îi scade energia, celălalt îi dă curaj prin exemplul personal".

În acelaşi timp, artiştii insistă asupra identităţilor creatoare distincte pe care le definesc lucrările lor. "Ne bucurăm că suntem identităţi artistice distincte şi că lucrările noastre nu seamănă între ele. În felul acesta, fiecare îşi are drumul său fără să se simtă influenţat de parcursul celuilalt. Deşi expresia plastică a lucrărilor noastre diferă, ele totuşi se pot apropria la nivel conceptual. Amândoi suntem interesaţi şi vorbim în lucrările noastre despre înveliş. Abordăm teme similare dintr-un punct de vedere personal, care de cele mai multe ori are legătură cu biografia fiecăruia. Deşi lucrările noastre par a nu avea nimic în comun, ele totuşi au la bază gânduri similare filtrate printr-o istorie personală diferită", au spus Cătălin Bădărău şi Bianca Mann.

Generaţii şi înrudiri creatoare

Bogdan şi Magdalena Pelmuş expun alături de Ştefan Pelmuş, Maria Pelmuş şi Theodor Pelmuş.

"Este prima dată când expun cu toată familia, însă am mai expus cu soţia mea, Magdalena Pelmuş. Împreună am colaborat în câteva grupuri fondate de-a lungul timpului, în 2001 Sursa Grup şi în 2003 cu Manifestare Hibrid, sau în spaţiul alternativ din atelierul nostru comun în 2006 pentru Loading Open Lab (vezi www.bogdanpelmus.com). Îmi face o deosebită plăcere să văd alăturate lucrările întregii famili într-o expoziţie, pentru că îmi dau seama că suntem foarte diferiţi, dar, în acelasi timp, că există o legătură, un fir comun, o anumită filozofie despre viaţă. Diversitatea cred că este semnul distinct al familiei Pelmuş, deoarece întotdeauna am fost sau nu îndrumat să îmi caut drumul personal. De altfel, şi cu soţia mea avem proiecte commune, însă încercăm să nu ne influenţăm unul pe celălalt. Mai degrabă venim fiecare cu o idee personală pentru finalizarea şi calitatea proiectului", a spus Bogdan Pelmuş.

Artistul a fost invitat să expună în la Arte în Bucureşti la Una Galeria. Participă cu două lucrări, "There 404" şi "Eroic.Accident.Istoric.", ambele făcând parte din proiecte mai ample în care cercetează spaţiul cotidian/social şi transformările acestuia pe fondul globalizării excesive, notează Pelmuş.

"În practica mea artistică, elementele cu care «jonglez» sunt istoria socială, accidentul, identitatea sau pierderea ei, absenţa, natura, locul, detaliul, locuirea umană, comunicarea etc. De aceea, pentru fiecare proiect, mediile artistice variază de la pictură, desen, obiect, până la performance. Mă interesează să combin medii cât mai diferite chiar şi într-un proiect, deoarece cred că lucrarea/gândul pe care vreau să-l transmit publicului este mai important decât estetismul vizual. Instalaţia, alăturarea elementelor, opoziţia crează proiectul final", explică artistul, care nu crede că există o influenţă reciprocă între arta sa şi cea a soţiei sale, "mai degrabă o concurenţă şi o bucurie când împărtăşim gânduri, proiecte personale, idei. Cum se zice «diferenţa face calitatea»".

La rândul său, Magdalena Pelmuş expune la Una Galeria lucrarea "Viaţa". "Este un obiect dedicat tatălui meu, care luptă pentru viaţa lui acum, mai exact, am colat pe o pânză glitter o pernuţă de ace cu forma de inima din macramé, cu textul «Viaţa», scris cu o instalaţie luminoasă".

În afara colaborărilor cu soţul său, Bogdan, cu care expune încă de când a terminat facultatea, Magda spune că a mai colaborat şi cu Theo Pelmuş, în spaţiul Loading Open Lab, pe care l-a şi fondat, dar şi în alte locuri din Bucureşti, sub denumirea Hibrid, pe care o descrie drept "o mişcare artistică cu forma mobilă în care intrau şi ieseau diverşi artişti".

În acelaşi timp, Magdalena Pelmuş recunoaşte că nu este întotdeauna uşor să îşi imagineze o expoziţie alcătuită pe baza apropierilor din familie: "Alături de Ştefan şi Maria Pelmuş nu am expus decât întâmplător, datorită vreunei alăturări pe care nu am hotărât-o noi, deoarece avem concepte şi direcţii foarte diferite în artă şi nu credem că e oportun să expunem pe considerente familiale".

În ce o priveşte, artista îşi descrie demersul la întâlnirea dintre concept şi hazard: "Arta mea cartografiază ipostaze ale anxietăţii, ale dramei conştientizării şi neacceptării absurdului unei existenţe futile şi este o arhivare a emoţiilor personale, o reflecţie/reflectare a(supra) universului uman. Graniţa fină dintre viaţă şi moarte, fragilitatea, efemerul, superstiile, condiţia umană de gen, sunt axe în jurul cărora gravitează creaţia mea. Consider că limitarea la un medium sau o tehnică este improprie exprimării artistice. Astfel, orice mă înconjoară este o sursă de material ce poate fi folosit într-o lucrare, instalaţie sau performance, dacă eu consider că exprimă cel mai bine conceptul. Deşi primează conceptul, la fel de important este tot parcursul realizarii lui şi, deşi planific un proces de lucru, hazardul are importanţa lui".

Practic, în familie, fiecare artist are teritoriul său bine delimitat: "De-a lungul anilor, am împărţit cu Bogdan atelierul şi am lucrat împreună la proiecte comune diverse - am înfiinţat grupuri, apoi am colaborat în doi la concepte, instalaţii şi performance-uri, am înfiinţat un artist run space. Există un soi de influenţă reciprocă, dar voită, pe proiecte ţintite, pe care aş numi-o mai degrabă colaborare, altfel fiecare dintre noi suntem foarte personali. Chiar pot spune că suntem o familie de artişti foarte diferiţi cu direcţii foarte clare: Theo Pelmuş face performance în care integrează video şi senzori de mişcare, Ştefan Pelmuş face pictură pe pânză sau pe obiect cu simbolistică mistico-religioasă, Maria Pelmuş face o pictură cu trimiteri la peisajele locale cu lacuri şi plauri (Tulcea), Bogdan Pelmuş face video performance-uri şi instalaţii ce cuprind obiecte, lumini, oglinzi sau pânze, cu trimitere la istoria personală sau colectiv-globală, iar eu, Magdalena Pelmuş, fac video-performance-uri şi instalaţii cu obiecte sculpturale cusute din mărgele, tiul, lumini, plante uscate, insecte sau alte obiecte personale sau perene, despre anxietatea absurdului şi fragilitatea vieţii", notează artista.

Artişti ca Ion Grigorescu, Victoria şi Marian Zidaru, Florentina Voichi şi Mircea Roman, Viorel Mărginean, Ştefan Pelmuş expun în cadrul salonului Arte în Bucureşti unele lucrări în premieră.

Evenimentul mai include lucrări de Viorel Mărginean - Olga Morărescu-Mărginean - Alexandru Mărginean, de Elena Scutaru - Marcel Scutaru, Ion Nicodim - Ariana Nicodim, Giorgiana Cozma - Dumitru Cozma, Florentina Voichi - Mircea Roman, Ion Anghel - Gh. I Anghel, Ion Grigorescu - Ruxandra Grigorescu - Adela Petrescu - Octav Grigorescu - Georgeta Năpăruş, Marin Gherasim - Alina Gherasim - Amelia Gherasim, Cela Neamţu - Costin Neamţu - Lisandru Neamţu - Mălin Neamţu, Ana Zoe Pop - Cristian Pentelescu, Aurel Vlad - Elena Vlad, Horea Paştina - Ovidiu Paştina, Adriana Blendea - Maria Blendea - Constantin Blendea, Dan Popovici - Radu Popovici, Cristiana Russu - Liviu Vladimir Russu, Călin Dan - Iosif Kiraly, Reka Csapo Dup - Darie Dup, Silvia Radu - Vasile Gorduz şi Andreea Florean - Radu Rodideal.

Proiectul Arte în Bucureşti şi-a asumat o miză dublă, culturală şi educativă. Ediţia din 2016 a stat sub semnul generic "In - variabil" şi a centrat resursele de creativitate pe explorarea micro-teritoriilor urbane, rezultate din fragmentarea structurală a oraşului în care trăim. Conceptul ediţiei a VI-a, din 2015, a fost "Omul împotriva vieţii", un proiect cu angajament social/politic declarat, un proiect manifest, cu caracter protestatar.