Director: Dezvoltarea muzeelor inhibată de lipsa criteriilor de evaluare a patrimoniului acestora

Dragoş Neamu, care a deţinut timp de opt ani funcţia de preşedinte al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România (RNMR), iar, vineri, a fost ales în funcţia de director executiv al acestei instituţii, a declarat că în cadrul celei de-a opta ediţii a Adunării Generale a Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, care se desfăşoară în acest an la Suceava, vor fi dezbătute şi liniile de acţiune şi strategia reţelei pentru viitor şi vor fi propuse şi criterii de evaluare a patrimoniului şi colecţiilor muzeelor din România, care să fie incluse într-un proiect legislativ şi care să ajute muzeele româneşti.

El a spus că, în prezent, principala problemă care "inhibă" dezvoltarea muzeelor şi funcţionalitatea lor este zona legislativă.

"Avem mari probleme cu vidul de legislaţie privind stabilirea criteriilor de evaluare a patrimoniului. Nu avem nişte criterii pe baza cărora să ştim, spre exemplu, care este suma de asigurări pentru un El Greco aflat în colecţia Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti, lucruri care sunt extrem de grave, pentru că pot crea subevaluări a patrimoniului şi a tezaurului naţional, cu efecte pe care le puteţi înţelege şi deduce de la sine", a explicat Neamu, arătând că această evaluare a artefactelor muzeelor este obligatorie prin lege, însă cu toate acestea nu există criterii.

El a adăugat că sunt unele artefacte care trebuie împrumutate pentru a participa la expoziţii internaţionale, iar în lipsa criteriilor de evaluare, preţurile sunt fixate de firmele de asigurări.

"Nu este un criteriu unic care să reglementeze lucrurile acestea, de obicei se dau preţurile fixate de firmele de asigurări, dar care nu sunt neapărat cele corecte când ne raportăm la patrimoniu. Nu mai spun că firmele de asigurări din România nu au experienţa evaluării obiectelor de patrimoniu şi a artei, lucrurile sunt într-o plajă a relativităţii şi trebuie tranşate", a spus Neamu.

Directorul executiv al RNMR a mai declarat că şi actuala lege a muzeelor nu mai este funcţională cu actualele reglementări catalogând-o drept "anacronică" şi a arătat că în condiţiile în care muzeologia românească a evoluat, iar funcţiile muzeelor au evoluat, este necesar ca legea muzeelor să fie "acomodată" cu noile rigori şi tendinţe muzeale.

Neamu este de părere că nu mai este necesară existenţa unei legi a muzeelor în condiţiile în care există legea patrimoniului şi legea parteneriatului public privat.

El a arătat că o altă problemă de care "se izbeşte" muzeologia românească este cea de dezvoltare a proiectelor.

"Aici nu vorbesc numai de reţea ca entitate, care să dezvolte proiecte în interesele membrilor, ci de reţeaua ca entitate care să ajute muzeele să conştientizeze cât este de important să fie prezente în programele de finanţare, să aplice proiecte, în contextul în care nu se mai permit investiţii din banul public în muzee, nu se mai permit angajări în muzee, posturile sunt blocate", a spus Neamu subliniind că muzeele trebuie să înţeleagă cât sunt de importante aceste oportunităţi şi să se branşeze la ele.

Reţeaua Naţională a Muzeelor din România avea 33 de muzee membre în anul 2006, iar în anul 2014 are 66 de muzee membre, o parte dintre acestea fiind organizate sub formă de complex muzeal, iar altele au în subordine muzee satelit sau case memoriale, ceea ce înseamnă că RNMR are o reprezentativitate pentru aproximativ 150 de entităţi muzeale, a precizat Neamu.

El a menţionat că în cadrul Adunării Generale a Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, care se desfăşoară, vineri, la Suceava, este aleasă noua conducere a RNMR şi va fi votată, printre altele, şi schimbarea structurii de management.