Dumitru Prunariu ar putea deveni membru de onoare al Academiei Române

Dumitru Prunariu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române şi unicul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, a fost recomandat pentru a deveni membru de onoare al Academiei Române de către Biroul Prezidiului Academiei Române.

Dumitru Prunariu, în vârstă de 59 de ani, este al 103-lea pământean care a ajuns în spaţiu şi a fost ofiţer al Armatei României în perioada 1978-2007. El a efectuat pregătirea completă de specialitate necesară realizării unui zbor cosmic în Orăşelul Stelar de lângă Moscova, unde a obţinut, după trei ani, note maxime la examenele finale de calificare, fiind repartizat în echipaj cu cosmonautul rus Leonid Popov.

În plus, Adunarea Generală va analiza, luni şi marţi, şi alte opt propuneri de membri de onoare ai Academiei Române, respectiv: George Antoniu, director ştiinţific onorific al Institutului de Cercetări Juridice "Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române; Victor Axinciuc - cercetător asociat/ pensionar Institutul de Economie Naţională; Mihai Bălănescu, unul din fondatorii Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele; Florica Dimitrescu - profesor, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti; Dumitru Enescu - director Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, CSI; Marius Guran - director general al Centrului de cercetare şi consultanţă PREMINV (pregătirea privind managementul şi ingineria întreprinderilor industriale virtuale), din Universitatea Politehnica Bucureşti; Nicolae Dragoş Hâncu - profesor la Universitatea de medicină şi farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj Napoca şi cercetător în domenii precum lipidologia clinică, riscul cardiovascular, diabetologie clinică şi obezitate; Alexandru Viorel Vrânceanu - profesor şi cercetător în domeniul geneticii şi ameliorării plantelor şi în special a plantelor oleaginoase, în prezent pensionar.

În Academia Română ar putea intra şi şase noi membri de onoare din străinătate: Cesare Alzati (de la Universitatea Catolică din Milano, Italia); Adrian Bejan (profesor distins "J. A. Jones", Duke University, USA); Tibor Braun (profesor la Institutul de Chimie din Universitatea Lorand Eötvös din Budapesta); Andrei Eşanu (de la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova); Stephen Fischer-Galati (de la University of Colorado, Boulder); Claude Nicolau (Visiting Professor, Friedman School of Nutrition Science and Policy, Tufts University, Boston, MA; Chief Scientific Officer and Founder, NormOxys, Wellesley, MA).

Pe de altă parte, Adunarea Generală a Academiei Române va analiza, luni şi marţi, nouă propuneri de membri titulari ai forului. Propunerile de titularizare vizează doar membri corespondenţi ai Academiei Române, Adunarea Generală urmând să voteze dintre: Grigore Brâncuş, Paul-Dan Cristea, Teodor Dima, Ion Dogaru, Dan Hăulică, Lucia-Doina Popov, Ioanel Sinescu, Ioan Dan Tufiş, Cătălin Basarab Zamfir.

Luni şi marţi, Adunarea Generală va alege şi noi membri corespondenţi ai Academiei. În acest sens, propunerile care vor fi analizate sunt: Ilie Bădescu, Mihail Viorel Bădescu, Ion-Gheorghe Boldea, Pompei Cocean, Octavian Lazăr Cosma, Dan Eugen Demco, Maria-Luisa Flonta, Zeno Gârban, Nicolae Popa, Gheorghe M. Ştefan.

La categoria noi membri post-mortem ai Academiei sunt propuşi Augustin Maior, Gheorghe Manu şi Ion Plăcinteanu.

Augustin Maior (1882 - 1963) a realizat, între anii 1906-1908, experimental, primul în lume, telefonia multiplă operaţională pe o linie telefonică. Pe de altă parte, Gheorghe Manu (1903 - 1961) şi-a elaborat teza de doctorat în domeniul "absorbţiei radiaţiei alpha în materie" în laboratorul savantei Marie Curie, fiind renumit şi pentru cercetările în domeniul fizicii nucleare; el este şi un luptător al Mişcării de Rezistenţă Anticomunistă după 1945. Totodată, Ion Plăcinteanu (1893 - 1960) a avut contribuţii importante în dinamica corpurilor de masă variabilă, în mecanica cuantică şi ondulatorie, a prevăzut existenţa protonilor negativi, a emis o ipoteză asupra fotonilor, a scris ecuaţia ondulatorie a unui corp de masă variabilă şi a stabilit ecuaţia lui Dirac pentru o particulă de masă variabilă; de asemenea, a studiat proprietăţile fotonului electronic şi a avut contribuţii importante în fizica moleculară.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii.

Academia Română poate avea, prin lege şi prin statut, un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare din care cel mult 40 din ţară. Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.

În prezent, Academia are 73 de membri titulari, 77 de membri corespondenţi (total 150), 28 de membri de onoare din ţară şi 85 de membri de onoare din străinătate (total 113).

Noii membri ai Academiei sunt aleşi prin vot secret. Votul secret în Secţiile Academiei, Prezidiul forului şi Adunarea generală a instituţiei se va face în mai multe tururi de scrutin. Propunerile secţiilor se înaintează Biroului Prezidiului Academiei Române, iar candidaturile validate de Prezidiul Academiei sunt supuse apoi Adunării Generale.