ESCAPE MIND: TOP 3 Muzici, cărţi, filme şi tablouri despre REGALITATE - GALERIE FOTO, VIDEO

Muzicile sunt de la Katy Marinescu. Asculţi Coldplay, Vega?
Filme cu Regine şi Prinţese selectate de Monica Stoica. Le-ai văzut?
Cărţi despre regalitate, venite de la Lucian Vasilescu
Tablouri regale, venite de la Letiţia Provian

Muzicile sunt de la Katy Marinescu. Asculţi Coldplay, Vega?

Coldplay - "Viva La Vida"

"I used to roll the dice/ Feel the fear in my enemy's eyes/ Listen as the crowd would sing/ Now the old king is dead! Long live the king!"

(şi coverul Lady Gaga)

Sandy Denny - "The King and Queen of England"

"Bring back the king to his throne/ And the smile may return to the queen"

Suzanne Vega - "The Queen and the Soldier"

"The soldier came knocking upon the queen's door/ He said, «I am not fighting for you any more»"

Filmele Regale selectate de Monica Stoica. Ai văzut....Regine şi Prinţese Cool?

Marie Antoinette (2006) Regia: Sofia Coppola. Cu: Kirsten Dunst

Regalitatea e Freak & Roz bombon & Punk Rock

Curtea de la Versailles pare o casă pentru păpuşi Barbie în acest film freak & anacronic. Marchizele, mistresele, ducesele, pudratele, desfrânatele stau ca roiul în jurul Împărătesei Marie Antoinette, copilă de 14 ani. La Palat, prăjiturile sunt înghiţite pantagruelic, cupcakes sunt ornate filigranat, se mai mănâncă struguri cu bobul hipertrof, ananans cât un cap de om, vrejuri de bezele, faguri de trufe. Filmul e cu soundtrack de punk rock, cu converşi pitiţi pe sub rochiile rococo, cu obiecte şi semne din lumea adolescenţilor de azi, care s-au rătăcit, printr-un “pliu” temporal (sau într-un fald de rochie imperială & suprareală), în secolul al XVIII-lea. De pildă, Marie poartă perucă roz, la fel ca hipsteritzele cool & trendy de azi.

Elizabeth (1998) Regia: Shekhar Kapur. Cu: Cate Blanchett

Elizabeth I, Regina Virgină în Anglia Uneltirilor Dark & Malefice

Elizabeth devine regina Angliei la 25 de ani, când, filiformă şi cu zâmbetul volatil ca o zână de Boticelli, pătrunde în ţara devastată de comploturi, perfidii şi război religios între catolici şi protestanţi. Curând, Gloriana îşi va transfigura chipul de copil într-o fizionomie imperială. Devine o mască şi îşi impune un camuflaj psihic ce o metamorfozează în Regină de pe tabla de sah. Amazoanca Elizabeth se schimbă la faţă, capătă un nou spirit, ca într-o eclozare a crisalidei de-un fluture cap-de-mort, în Anglia dark & viciată. Regina Fecioară va rămâne castă, nu se va căsători, va urca în şaua unui cal pur-sânge în bătălie, cu inimă de felină prădalnică şi va conduce Anglia, de la vlădică la opincă. Îşi albeşte chipul cu pomadă, e fantomatică şi statuară, un avatar sanctificat al Femeii ce şi-a depăşit condiţia. Elizabeth e unsul lui Dumnezeu.

Roman Holday / Vacanţă la Roma (1953) Regia: William Wyler. Cu: Gregory Peck, Audrey Hepburn

Audrey Hepburn zâmbind pe-o motocicletă Vespa cu Gregory Peck, în Basmul din Roma

Audrey H. e Prinţesa Anne, răzvrătita ce se strecoară printre “năsucurile de ceară” ale aristocraţilor. Scapă de obligaţiile ei de protocol nobilar, de decorul impozant, de rochiile maiestuoase şi de ritualurile din high society şi se plimbă prin Roma însorită. Între prinţesă şi un jurnalist se va mistui un "coup de foudre" tandru. Jurnalistul goneşte cu ea pe-o Vespa prin Roma, unde mişună oamenii vii, macaronarii, unde sălăşluiesc în vecii vecilor, în contemplaţie, statuile de împăraţi romani. Roma este urbea splendidă, în cetate coexistă contrariile, Roma e imperială & plebeică. Doar finalul filmului nu-i ca-n basme, ci ca-n visele care se spulberă, ca himerele, dimineaţa: Jurnalistul n-o va lua de soţie pe prinţesă, pentru că Anne se trezeşte din reverie, realizează că-i prinţesă şi vrea să-şi respecte obligaţiile de rang.

Cărţi despre regalitate, venite de la Lucian Vasilescu

Ion Bulei, „Regina Maria. Puterea amintirii”, Meteor Publishing, 2016

Regina Maria continuă să fie o fascinaţie pentru noi. Ne încântă cu adevărat metamorfoza unei principese pe jumătate englezoaică, pe jumătate rusoaică într-o regină mai româncă decât românii, iubindu-i pe aceştia şi iubindu-le ţara până la a se confunda cu ei şi cu ea.

Vartan Arachelian, „Cartea regelui romantic şi a fiilor fără de ţară”, Editura RAO, 2016

O carte despre aventurile cu puterea ale Regelui Carol al II-lea şi ale fiilor săi, unul dintr-o căsătorie încheiată la Odessa (cu Zizi Lambrino), în vremea primului război mondial, pentru care a şi fost decăzut din drepturi, al doilea din căsătoria legală cu Elena, prinţesă de Grecia. Povestea iubirii romantice a lui Carol al II-lea e bine documentată, cu citate din jurnalul Reginei Maria şi din discursurile unor oameni politici.

Lucian Boia, „Balcic. Micul paradis al României Mari”, Editura Humanitas, 2014

În urma celui de-al doilea Război Balcanic, Balcic-ul a aparţinut României (între 1913-1940). Regina Maria s-a îndrăgostit, pur şi simplu, de acest loc şi a decis să construiască aici o reşedinţă (o vilă, de fapt, nu un castel, cum i se spune) în mijlocul unei minunate grădini pe care a amenajat-o după gustul său. Şi avea gust. Lucrările aveau să fie încheiate la anul 1936. Una peste alta, perioada în care Regina Maria a frecventat Balcic-ul a fost cea mai efervescentă din întreaga istorie a micii localităţi, care era vizitată de toţi marii artişti români ai vremii, ceea ce i-a conferit o încărcătură culturală unică.

Tablouri regale, venite de la Letiţia Provian

Petrus Christus (cca 1420 –1476), „Portretul unei fete” (cca 1470, ulei pe panou de lemn)

Considerat a face parte din fenomenul „Renaşterii nordice”, Petrus Christus se delimitează de fundalul întunecat al picturii flamande, amplasând modelul într-un cadru definit, nou. Portretul de faţă impresionează prin delicateţea şi fragilitatea chipului de un oval perfect al tinerei fete din rândul nobilimii vremii- posibil numită Ana sau Margareta. Se pare că aceasta a fost fiica unui lord englez numit John Talbot, care a ajuns în Bruges cu familia sa pentru a participa la căsătoria lui Charles cel Vitez, Duce de Burgundia, şi a Margaretei de York. De remarcat vestimentaţia tinerei, precum şi accesoriul pus pe cap, ce dă o tentă modernă, avangardistă întregului tablou, astfel de picturi fiind surse de inspiraţie pentru hainele futuriste din filme precum „Star Wars”(prinţesa Leia în versiunea interpretată de Natalie Portman).

Diego Velázquez (1559-1660) „Las Meninas/ Însoţitoarele”(1656, ulei pe pânză)

Impresionantul tablou al pictorului regal al monarhului Spaniei Filip al IV-lea este un teaser vizual, un joc al privirii şi al inteligenţei. Aflat în muzeul Prado din Madrid, amplul tablou (318 x276 cm) acoperă un întreg perete. Pânza o reprezintă pe infanta Margareta Teresa, fiica regelui Filip al IV-lea şi a Marianei de Austria, pe când avea cinci ani, înconjurată de două doamne de onoare („meninas”), de alţi curteni, precum şi de însuşi pictor. Modern este modul în care pictorul îl include pe privitor în scena tabloului printr-un dialog vizual amplu, apelând la tehnica „mise en abyme”. Infanta Margareta priveşte către părinţii săi, cuplul regal, surprins în oglinda din fundalul încăperii. Lângă cei doi regi din exteriorul tabloului se află însuşi privitorul întregii scene, privitorul universal. Cuplul regal deschide uşile palatului în faţa posterităţii, invitând la o scenă de curte din strălucitoarea Spanie a Secolului de Aur. Filosoful francez Michel Foucault i-a acordat un studiu fascinant celebrei picturi.

Thomas Gainsborough (1727-1788), „Ducesa de Beaufort” (cunoscut şi ca „Femeia în albastru”, cca 1780, ulei pe pânză)

Portretul tineri nobile înfăţişată cu estompări tande de culoare conferă sentimentul echilibrului. Senzualitatea este degajată de buzele cărnoase ale femeii, precum şi de postura corpului. Panglica de la gât care se termină într-un crucifix de aur este singurul element de castitate.Tuşe rapide, doar culorile mătăsii albastre vibrează, tenul Ducesei de Beaufort este ivoriu, continuându-se în materialul fluid al rochiei decoltate. Părul şi-l poartă după moda vremii, în stil rococo, pudrat, pe cap purtând o pălărie cu pene extravagante, după moda timpului.