Expoziţia "Oraşul văzut de generaţia '80", de joi în Capitală

Autorii expoziţiei trăiesc şi lucrează în Bucureşti, Oradea, Cluj, Timişoara, Sibiu, Sfântu Gheorghe, centre majore pe harta artei tinere de acum trei decenii, unii (şi) peste hotare, la Amsterdam şi Düsseldorf, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX. Este o expoziţie a unor individualităţi marcante, care poartă cu sine repere ale apartenenţei la aceeaşi generaţie culturală.

Vernisajul va fi marcat printr-un performance al artistului Ütő Gusztáv, intitulat "Global-local 2", iar pe durata expoziţiei, al cărei curator este Adrian Guţă, vor fi organizate o seară dedicată lui Mircea Florian, o masă rotundă - "Oraşele vizibile/ Oraşele invizibile" şi o Seară de poezie optzecistă pe tema condiţiei citadine.

Artiştii ale căror opere vor fi expuse sunt Alexandru Antik, Olimpiu Bandalac, Rudolf Bone, Călin Dan, Mircea Florian, Teodor Graur, Radu Igazság, Iosif Király, Petru Lucaci, Valeriu Mladin, Alexandru Patatics, Dan Perjovschi, Romelo Pervolovici, Marilena Preda Sânc, Gheorghe Rasovszky, Mircea Stănescu, Roxana Trestioreanu, Ütő Gusztáv şi Sorin Vreme.

Aceştia dezvăluie cu luciditate nemiloasă realităţi urbane şi social-politice incomode, dar sunt sensibili şi la misterele, poezia şi chiar pitorescul oraşului. Condiţia citadină se constituie într-un esenţial reper tematic pentru artiştii şi scriitorii generaţiei ’80, de la începuturi şi până în prezent. Dimensiunea existenţială, cea social-politică, explorările identitare din perspectivă individuală sau ţintind categorii umane diverse, sunt constante în opera optzeciştilor care s-au lansat în contextul Atelierului 35.

"Contrastele şi dinamica lumii posttotalitare, ofensiva agresivă a consumerismului, integrarea în sistemele ce ţin de fenomenul globalizării, avantajele şi primejdiile acestuia, inclusiv o nouă «vârstă» a alienării, se regăsesc în arta din ultimele două decenii, a exponenţilor generaţiei '80. Nu lipsesc nici semnele unei sinteze definibile prin conceptul de «glocalism». Unele demersuri ţin seama de faptul că oraşul contemporan este un meeting point al high şi media (consumer) culture. Tipologia structurală a fragmentului trimite, ca şi trăsătura anterior menţionată, la universul postmodernităţii", explică organizatorii conceptul expoziţiei.