- Home
- Cultură-Media
- BUCUREŞTI, (03.09.2019, 16:59)
- Diana Dumitrescu
Festivalul Enescu: Singura operă compusă de Bela Bartók, în abordare multimedia, miercuri, la Ateneu
Singura operă compusă de Bela Bartók, "Castelul Prinţului Barbă-Albastră", în abordare multimedia sub semnătura regizoarei Nona Ciobanu, va fi prezentată miercuri, de la ora 17.00, la Ateneul Român din Bucureşti, în cadrul Festivalului Enescu, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.
Urmărește
169 afișări
Festivalul Enescu: Singura operă compusă de Bela Bartók, în abordare multimedia, miercuri, la Ateneu
Miercuri, la Ateneul Român, în cadrul Festivalului Internaţional "George Enescu", cele mai tainice încăperi din castelul Prinţului Barbă Albastră vor dobândi o materializare simbolică prin sunet şi imagine, în concertul Orchestrei Naţionale Simfonice a Radiodifuziunii Poloneze, sub bagheta lui Cristian Mandeal.
"Castelul Prinţului Barbă-Albastră" este singura operă compusă de Bela Bartók. Lucrarea bazată pe basmul lui Charles Perrault, dar transformată de imaginaţia libretistului Bela Balázs într-o poveste în cu totul altă cheie, va fi însoţită de proiecţii. Acestea poartă semnătura regizoarei Nona Ciobanu şi sunt realizate împreună cu Peter Kosir, arhitect şi artist vizual - gândite şi asamblate într-un discurs surprinzător, imersiv.
Libretul, pe scurt, vorbeşte despre Barbă Albastră, prinţul cu reputaţie întunecată, care se recăsătoreşte şi îşi aduce noua soţie, pe Judita, la castelul său cu şapte camere. El îi permite Juditei accesul în toate camerele, cu excepţia uneia. Judita nesocoteşte, în final, interdicţia şi nu se lasă convinsă de numeroasele rugăminţi ale prinţului de a o respecta. Cea de-a şaptea cameră se dovedeşte a fi o tenebră copleşitoare.
TITLURILE ZILEI
-
-
ieri, 22:31
• Coreea de Sud va discuta cu Kievul despre transferul soldaţilor nord-coreeni capturaţi
-
ieri, 22:14
• Liderul Transnistriei vizitează Moscova în contextul crizei energetice
-
ieri, 21:26
• Premierul Franţei: Trebuie să rămânem fermi în faţa „noii dezordini mondiale” întruchipate de Musk
-
ieri, 21:02
-
ieri, 19:42
• Maia Sandu: Moscova pedepseşte Tiraspolul pentru că nu s-a implicat în destabilizarea R. Moldova
-
ieri, 18:57
• Ucraina a lansat cel mai mare atac de până acum în Rusia, susţine Kievul
-
ieri, 17:34
• AUR cere sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a începe suspendarea lui Klaus Iohannis
-
ieri, 17:31
• Anchetă a poliţiei după ce AfD a împărţit pliante în forma unor bilete de avion pentru deportare
-
ieri, 17:08
• Preşedintele Xi laudă relaţiile economice dintre China şi UE înainte de revenirea lui Trump
-
ieri, 16:24
• Pete Hegseth, propus de Trump pentru Pentagon, în faţa unui vot tensionat în Senat
-
ieri, 15:36
• Starbucks impune o nouă regulă în cafenele: Cumpără ceva sau pleacă
-
ieri, 15:18
• George Simion, ales vicepreşedinte al Partidului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni
-
ieri, 13:07
• Noua provocare pentru Ucraina în războiul cu Rusia: Soldaţii sinucigaşi din Coreea de Nord
-
ieri, 13:43
-
ieri, 12:51
• Radu Mihaiu: Reforma administrativ-teritorială a României este absolut necesară
De-a lungul timpului, povestea a fost explorată mai ales din perspectiva ei simbolică. Conform unora dintre interpretări, cele şapte camere semnifică sufletul lui Barbă Albastră, iar povestea ar fi despre autocunoaştere, sondarea interioară, accesul pe care ni-l permitem şi îl permitem celorlalţi în spaţiul personal.
Regizoarea Nona Ciobanu propune o convenţie vizuală care să desluşească din metaforele libretului şi imaginează un şotron care, similar unui fir al Ariadnei, va purta spectatorul prin tainele textului şi muzicii.
"Proiecţiile video sunt o prelungire a muzicii lui Bartók şi a poeziei textului lui Balázs. Împreună cu Peter Košir, care este arhitect şi artist vizual, încercăm să definim acest spaţiu care glisează dinafară înspre înlăuntrul personajelor, şi invers, prin imagini care compun uneori abstract, alteori concret, microcosmosul şi macrocosmosul şotronului", precizează regizoarea Nona Ciobanu.
Conform viziunii regizorale, jocul interior-exterior, propus de lucrarea lui Bartókva include spectatorul şi chiar întregul spaţiu de concert, efectul urmărit fiind acela de a sugera privitorului şi ascultătorului participarea efectivă, directă la această călătorie de descoperire.
"Am preluat elemente din arhitectura Ateneului Român şi le-am transferat şi transformat în scenariul vizual, astfel încât ele să devină uneori vii şi parte dinpoveste. Această metamorfoză continuă angrenează în joc, încă de la începutul spectacolului, două elemente definitorii ale teatrului: scena şi cortina, care apar explicit sau transfigurate în câteva momente din spectacol", dezvăluie Nona Ciobanu.
Ajuns la cea de-a XXIV-a ediţie, Festivalul Internaţional "George Enescu" se desfăşoară în perioada 31 august - 22 septembrie. În sălile de concerte din Bucureşti, vor urca pe scenă peste 2.500 dintre cei mai valoroşi muzicieni ai lumii, având 50 de naţionalităţi, şi vor fi prezentate 84 de concerte şi recitaluri. Ediţia din acest an a festivalului totalizează 34 de prezenţe în premieră în România: 25 de artişti, printre care Marion Cotillard, Kiril Petrenko, Mitsuko Uchida, şi nouă orchestre de talie mondială.
Ediţia din 2019 a Festivalului Enescu îşi aşteaptă publicul la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio şi la Sala Mică a Palatului, la concerte şi recitaluri grupate în jurul a şase mari secţiuni: "Mari orchestre ale lumii", "Concertele de la miezul nopţii", "Recitaluri şi concerte camerale", "Muzica secolului XXI", "Mozart Week in Residence" şi "Forumul Internaţional al Compozitorilor". De asemenea, vor avea loc concerte şi evenimente în Piaţa Festivalului, conferinţe, lansări de discuri şi de carte, spectacole extraordinare.
Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina oficială a Festivalului Internaţional "George Enescu": https://www.festivalenescu.ro/.
Citește pe alephnews.ro: Trăim mai mult, dar mai prost. Speranța de viață în România a ajuns la 75,1 ani. Vârsta medie până la care trăim sănătos este de 59 de ani
Citește pe www.zf.ro: În timp ce gazul din Marea Neagră deja a început să se vândă, România are o listă de 22 de centrale de energie care vor avea nevoie de peste 8 mld. metri cubi pe an, cam cât se va scoate anual din Neptun Deep. Care este stadiul pe fiecare proiect?
Citește pe www.zf.ro: Unul dintre cele mai vechi business-uri din lume. În România, companiile se bat să câştige loc
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Cum ar arăta viaţa fără asigurări: câţi bani ar trebui să scoată din buzunar un român fără asigurare de călătorie şi sănătate
Ţara care nu mai vrea să le cumpere străinii casele. Guvernul a impus taxe uriaşe pentru persoanele din afara UE care vin să cumpere proprietăţi
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Cu cât se vinde o monedă de 5 lei pe OLX, în 2025. Poate fi o „comoară” pentru colecționari!
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 22:46
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 1056. Coreea de Sud va discuta cu Kievul despre transferul soldaţilor nord-coreeni capturaţi / NATO lansează o operaţiune navală pentru protejarea infrastructurii din Marea Baltică / Un nou atac cu dronă a avariat o instalaţie industrială din regiunea Saratov din Rusia
-
ieri, 22:42
Tudorel Toader: Eu cred că ar trebui să poată candida Călin Georgescu