Filmele mute ale lui Alfred Hitchcock, incluse în Registrul "Memoria Lumii" al UNESCO

Registrul "Memoria Lumii" este un program al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură care are ca scop sprijinirea şi creşterea gradului de conştientizare a importanţei arhivelor de documente, informează hollywoodreporter.com.

Filmele mute ale lui Hitchcock se află printre cele 11 colecţii de documente selectate pentru a reprezenta patrimoniul britanic în muzee şi biblioteci.

Cele nouă filme ale lui Alfred Hitchcock incluse în Registrul "Memoria Lumii" sunt "The Pleasure Garden", "Chiriaşul/ The Lodger: A Story of the London Fog", "Downhill", "Easy Virtue", "The Ring", "The Farmer's Wife", "Champagne", "The Manxman" şi "Blackmail". În afară de filmele mute ale lui Hitchcock au mai fost incluse în acest registru, printre altele, arhivele Churchill, arhivele Royal Scottish National Institution şi arhivele Thomas Hardy.

La începuturile carierei, cu mult înainte de succesele lui hollywoodiene, cineastul britanic Alfred Hitchcock a regizat o serie de filme ce purtau deja amprenta celui care a fost numit ulterior "marele maestru al suspansului". Filmele sale clasice au suportat cu greu "asaltul" timpului şi o operaţiune importantă de restaurare a trebuit să fie efectuată de către BFI. Peliculele lui Hitchcock au fost prezentate în evenimente care au avut loc în Shanghai, Rio de Janeiro, Cannes şi Londra, după premiera la Institutul de Film Britanic (BFI), după ce au fost restaurate şi digitalizate de celebra instituţie din Marea Britanie. Toate cele nouă filme sunt programate să fie proiectate la BFI Southbank, în august, şi apoi în Europa. De asemenea, capodoperele cinematografice vor fi prezentate în marile oraşe din SUA, printre care Washington, San Francisco şi Los Angeles.

În ciuda faptului că a fost nominalizat de şase ori la premiile Oscar, printre care pentru filmele "Psycho", "Păsările/ The Birds" şi "În spatele ferestrei/ Rear Window", Hitchcock nu a reuşit niciodată să plece acasă cu o statuetă a Academiei de film americane.

Registrul "Memoria Lumii", înfiinţat în 1992, are ca scop conservarea şi difuzarea colecţiilor valoroase de arhive din toată lumea, de interes internaţional şi valoare excepţională universală, pentru a evita "amnezia colectivă" a generaţiilor viitoare, ţinând cont de starea alarmantă în care a ajuns o mare parte a memoriei documentare. Programul pleacă de la principiul că patrimoniul documentar aparţine tuturor, trebuie conservat în întregime şi protejat în beneficiul fiecăruia şi trebuie să fie accesibil tuturor. Sprijinirea accesului include încurajarea de a face copii digitale şi cataloage disponibile pe internet, precum şi publicarea şi distribuirea de cărţi, CD-uri, DVD-uri şi alte produse.

Potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, România nu are încă înscrise în Registrul "Memoriei Lumii" documente de patrimoniu.