Frunda: În România este nevoie de o lege a presei

El a făcut această declaraţie cu ocazia dezbaterii în comisia pe care o conduce a raportului pentru anul 2010 "Libertatea presei în România", document elaborat de Agenţia de Monitorizare a Presei.

"În România este nevoie de o lege a presei, care să reglementeze o activitate care este foarte discutată, pentru că, dacă tot vom amâna de frica a ce scriu jurnalele, facem un lucru negativ", a fost de părere senatorul UDMR.

El a subliniat că toţi reprezentanţii partidelor politice s-au pronunţat pentru independenţa presei şi eliminarea cenzurii, dar şi pentru apărarea cetăţeanului faţă de orice fel de abuz din partea presei, prin articole neadevărate, injuste.

"Cred că sistemul actual este insuficient. Procese care durează zeci de ani sunt dezarmante şi sunt nestimulative pentru cel care este calomniat să se adreseze justiţiei", a susţinut Frunda.

Potrivit senatorului Uniunii, Clubul Român de Presă dispune de nişte măsuri şi sancţiuni care se pot lua în cazul jurnaliştilor. "Dacă acolo ar fi fost nişte prevederi mai clare şi decizii uniforme nu credeţi că ar fi o autocurăţire a jurnalismului", a opinat el.

Senatorul PNL Emilian Frâncu s-a pronunţat pentru adoptarea unui statut al jurnalistului profesionist. "Nu mi se pare corect ca oricine să scrie orice şi să numească jurnalist", explicând că oamenii au mai multă încredere în ceea ce spun ziariştii profesionişti.

În replică, Răzvan Martin, care a reprezentat Agenţia de Monitorizare a Presei la şedinţa comisiei, a arătat că este foarte greu să se facă acestă delimitare odată cu explozia site-urilor şi a blogurilor, când a devenit foarte fluidă graniţa între ziarist şi simplu comentator.

"Ne-am chinuit un an încercând să definim statutul ziaristului şi un cod deontologic, să găsim o definiţie a ziaristului profesionist. Am urmat modelul francez care impune ca 60 la sută din veniturile respectivei persoane să provină din mass-media", a afirmat Martin.

De asemenea, colega sa, care a participat la discuţii, Liana Ganea, a arătat că soluţia pentru a avea un jurnalism profesionist este dezvoltarea standardelor profesionale şi fiecare persoană care se angajează pe un post oriunde în presă să trebuiască să aibă o certificare din partea CNFPA.

"Se lucrează în acest moment la o serie de standarde profesionale în ceea ce priveşte presa şi au reuşit să definească 17 dintre ele. În momentul în care persoana, care este redactor, va veni să se angajeze pe un astfel de post va trebui să fie absolventul unui curs de redactor, să aibă un certificat de la CNFPA", a menţionat aceasta.

Ea a opinat că, în primul rând, trebuie să fie adoptat un cod la nivel de redacţie. "Problema trebuie rezolvată de la micro către macro", a susţinut aceasta.

În cadrul discuţiilor, senatorul Emilian Frâncu a susţinut că este necesară o reglementare a acestui domeniu, singurul nereglementat în acest moment, inclusiv dacă jurnaliştii vor propune, ei înşişi, o lege la care parlamentarii să aducă amendamente.

Frâncu a spus că o astfel de lege ar fi în folosul jurnaliştilor care sunt agresaţi sau nu pot să ceară anumite documente.

Pe de altă parte, senatorul liberal a menţionat că este de acord cu opinia că nu trebuie să apară o reglementare dusă la adresa presei, care să îngrădească libertatea de exprimare.

Liderul grupului PNL din Senat, Puiu Haşotti, a afirmat, în timpul dezbaterilor, că, personal, este împotriva adoptării unei legi a presei.

"Dacă se va face o lege a presei, să o facă presa", a adăugat, însă, acesta.

"Faceţi-o dumneavoastră, noi, eventual, o discutăm şi o amendăm, eventual, de faţă cu dumneavostră", le-a spus el reprezentanţilor Agenţiei de Monitorizare a Presei.

Un alt subiect abordat de membrii Comisiei pentru drepturile omului a fost acela privind studiile pe care trebuie să le aibă un jurnalist profesionist ca minimă garanţie pentru calitatea jurnalismului.

Astfel, Gyorgy Frunda a susţinut că jurnaliştii profesionişti ar trebui să fie obligatoriu absolvenţi ai unor studii universitare, nu neapărat de specialitate.

Liana Ganea, reprezentantul AMP, a arătat că acest lucru este necesar ca principiu. "Cei mai buni jurnalişti nu au facultatea de jurnalism", a mai afirmat Ganea.

Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) a lansat în 2 mai raportul privind libertatea presei în România în 2010, subliniind că, anul trecut, autorităţile şi politicienii au promovat iniţiative legislative care au avut un impact negativ asupra libertăţii presei.

"Există o tentaţie a politicianului de a prelua controlul asupra presei. Ele vor exista etern şi vor fi formulate mai civilizat sau mai stupid, în funcţie de disponibilităţile intelectuale", a declarat atunci Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei (AMP).

El a mai subliniat că, faţă de 2009, anul trecut, numărul iniţiativelor legislative care vizează presa a fost mai mare.

Potrivit raportului "Libertatea presei în România 2010", piaţa media a fost puternic afectată de criză şi de dispariţia conţinutului relevant şi verificabil, sufocat de jurnalismul "isteric" şi de opinie.