Georgică Severin: Problema evaziunii fiscale în domeniul editurilor există Trebuie găsită o soluţie

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost, în ultimele zile, unul dintre cele mai dezbătute subiecte, pe marginea acestui act normativ existând o serie de declaraţii din partea editorilor de carte, Uniunii Scriitorilor din România, precum şi din partea organizatorilor de spectacole şi Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

Proiectul a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat tacit de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

"Vreau să salut şi să îmi exprim bucuria că s-a găsit soluţia prin care să se asigure cei 2% de la Loteria Română cu care credem că vom rezolva toate problemele mult mai simplu. Legat de taxa pentru timbru pentru cultură, acolo s-au spus foarte multe lucruri şi foarte multe lucruri extrem de partizane. Nu voi insista asupra motivaţiei pentru care proiectul a trecut tacit la Senat (...), important este că dincolo de faptul că, chiar dacă în anumite zone se înregistra o anumită creştere, nu atât de mare şi nesuportabilă, unde era marea problemă şi care a dus la această dezbatere din ultimele zile? Era vorba şi de stoparea evaziunii fiscale în domeniul editorial", a declarat Severin.

Proiectul de lege prevede că, "în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural".

"Sunt foarte multe situaţii când se raportează tiraje de 500 de exemplare, dar, dacă ne vom duce în librăriile din Bucureşti, vom găsi 5.000 de bucăţi la vânzare. Introducerea acelui timbru avea acest rost. Ca să o spunem foarte cinstit. Aţi văzut şi cine a vociferat cel mai mult împotriva proiectului de lege. Asta nu înseamnă că proiectul de lege era OK. De aceea nici nu l-am susţinut, pentru nici nu pot să ceri editurilor să plătească un tiraj pentru 5.000 de exemplare înainte, pentru că ştim cât de greu să vând cărţile, la fel şi pe zona biletelor. Apoi, zona unde se duceau banii, uniunile de artişti reprezintă, dar reprezintă numai o parte, există şi freelancerii, există o mulţime de artişti care nu vor să fie într-o uniune şi poate au dreptul şi ei să fie compensaţi. (...) Legea nu mi s-a părut o lege extrem de bine făcută şi aplicabilă. Problema evaziunii fiscale în domeniul editurilor există, trebuie să găsim o soluţie şi acolo", a spus acesta, completând că "orice carte care a plătit acest timbru înseamnă că şi-a plătit taxele".

Proiectul de lege 583/2014, a "timbrului cultural", prevede, printre altele, o creştere de la 2% din preţul de vânzare al cărţilor la o valoare forfetară de 1 leu.

Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la procentul de 2%, afirmând că niciun produs cultural nu se va scumpi, în urma elaborării propunerii legislative 583/2014.

"Parlamentarii au hotărât ca timbrul cultural să rămână la 2%, urmând să fie aduse modificări în privinţa măsurilor coercitive vizavi de obligativitatea respectării legii de cei care încasează timbrul cultural. (...) Nu se va scumpi niciun produs cultural. Sub nicio formă nu se va scumpi. Eu, personal, nu voi vota aşa ceva", a declarat preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, Gigel Ştirbu, pentru MEDIAFAX.

El a precizat că, "în urma dezbaterilor publice, parlamentarii au ajuns la concluzia că acest cuatum nu trebuie să se modifice, trebuie să rămână pe vechea formulă".

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.