Video Imagini spectaculoase cu interiorul Muzeului Antipa după modernizare - VIDEO, GALERIE FOTO

Muzeul Antipa din Capitală, ce va fi redeschis sâmbătă, după aproape trei ani în care a fost în renovare, îşi va convinge publicul că a meritat aşteptarea cu o expoziţie transformată total, completată cu toate găselniţele tehnologiei moderne, în care fermecătoare rămân însă tot vechile exponate.

Urmărește
10102 afișări

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" a fost închis pentru renovare şi modernizarea expoziţiei permanente în ianuarie 2009 şi de atunci, an de an, la Noaptea Muzeelor (în jurul datei de 18 mai), bucureştenii au trecut pe acolo surprinşi că uşile sunt închise.

Multaşteptata redeschidere a muzeului se produce, în sfârşit, sâmbătă. Cei care vor trece pragul Muzeului Antipa îşi vor aminti, poate, de ultima vizită, făcută în copilărie - scheletul de Dinotherium gigantissimum, singurul complet din lume, sau renumita colecţie de fluturi sunt tot acolo, dar vor descoperi şi un muzeu nou-nouţ.

VEZI AICI GALERIA FOTO CU MUZEUL ANTIPA

Cele 2.000 de exemplare de animele naturalizate sunt expuse în mediul lor natural recreat, alături de vecinii sau duşmanii lor din acest habitat, în ipostaze cât mai naturale: o haită de lupi atacă un cerb, ceea ce este ilustrat şi într-un film proiectat alături, sau un pui de struţ iese din ou.

Din adâncul mărilor până în savana africană sau la Polul Nord, sunt puse în lumina reflectoarelor, potrivită şi aceasta pentru a ilustra un anumit moment din zi sau felul în care se vede în apă, tot felul de specii de animale, despre care publicul se poate informa îndelung cu ajutorul info touch-urilor. Nu lipsesc sunetele sau proiecţiile ilustrative - în spatele unui grup de pelicani împăiaţi se vede un stol din cei reali luându-şi zborul. Pe lângă info-touch-uri, vizita poate fi ghidată prin închirierea unor căşti, în ambele cazuri informaţiile fiind puse la dispoziţie în limbile română şi engleză, dar şi de personalul specializat al muzeului.

La vernisajul pentru presă de miercuri, ghidul a fost chiar directorul Muzeului Antipa, Dumitru Murariu, care a vorbit neobosit aproape o oră, dintr-o sală în alta, despre toate vieţuitoarele Pământului şi tot ce are muzeul de arătat.

La intrare, vizitatorii vor vedea mai întâi scheletul unui mastodont din America de Nord şi, pe pereţi, două trofee cu capete de elefant. După aceste exponate impresionante, ei vor putea descoperi, la demisol, fauna României. Într-o dioramă de 17 metri lungime, ca un acvariu uriaş, sunt expuşi peşti naturalizaţi din Marea Neagră. Urmează speciile din apele dulci, lunca inundabilă a Dunării, Delta Dunării, stepa, Bărăganul, Subcarpaţii, zona alpină şi aşa mai departe. La capătul drumului, se va trece printr-un culoar strâmt de peşteră reconstituită, care era în muzeu şi înainte de modernizare, dar a fost extins. Au fost reproduse desene rupestre şi plasate oase umane, ca cele descoperite în Carpaţi, dar şi în Gheţarul de la Scărişoara, la scară redusă. Vieţuitoarele peşterilor se regăsesc la ieşire în recipiente de diferite dimensiuni.

La parter, se poate vedea fauna Globului, cu urşi polari şi foci plutind pe bucăţi de gheaţă, speciile exotice din Madagascar până în India şi Australia, până la insecte de toate formele, mărimile şi culorile. De asemenea, există o secţiune dedicată rocilor şi mineralelor, o sală cu trofee, unde sunt întinse şi piei de şarpe, o zonă unde sunt expuşi "Uriaşii mărilor" - schelete de morsă, narval şi balenă cu cocoaşă.

Alte fosile sunt prezentate în mod inedit, de parcă abia au fost scoase la lumină, sub o podea de sticlă, pe care vizitatorii merg, iar de o parte şi de alta a sălii sunt alte schelete reconstituite.

Omul nu este neglijat în expoziţie, fiind prezentată evoluţia creierului sau a altor organe, de la peşte la om, trecând prin toate vertebratele, mulaje cu aborigeni de pe toate continentele şi filme ce tratează acţiunea omului asupra biosferei şi invită publicul să reflecteze la problemele de mediu.

Directorul Muzeului Antipa şi-a condus apoi oaspeţii în sala multimedia, unde se vor ţine, de la 1 octombrie, diferite cursuri şi ateliere. Va fi pusă în funcţiune şi o cafenea, la parterul muzeului.

Biletul de intrare la Muzeul Antipa va fi de 20 de lei, sumă din care se vor practica reduceri pentru pensionari, elevi, studenţi etc.

Muzeul îşi redeschide porţile sâmbătă, de la ora 10.00, şi va putea fi vizitat de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 20.00.

Dacă în 2008, înainte de închidere, Muzeul Antipa a avut 170.000 de vizitatori pe an, se estimează că pe viitor vor fi peste 250.000 de intrări anual, a spus Murariu.

Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituţia fiind închisă pentru public. Instituţia urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranşelor de fonduri de la Ministerul Culturii şi a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar şi prin fonduri structurale (600.000 de euro).

După ce clădirea care îl adăposteşte a fost consolidată şi restaurată, între 1996 şi 2005, iar expoziţia, refăcută, în 2000, Muzeul "Grigore Antipa" va avea o expoziţie permanentă adusă la zi, cu mijloacele tehnice actuale, a declarat pentru MEDIAFAX directorul instituţiei, Dumitru Murariu, la Conferinţa Europeană a Muzeelor de Istorie Naturală, ce a avut loc la Bucureşti în noiembrie 2008.

Inaugurarea oficială a Muzeului "Grigore Antipa" în actualul sediu a avut loc în prezenţa Regelui Carol I, a Prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate. Dioramele din muzeele de ştiinţele naturii sunt prezentări expoziţionale, ecologice şi biogeografice, în care speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi şi în decoruri care imită mediul lor natural de viaţă.

Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecţii zoologice, de minerale şi roci, paleontologice şi etnografice. În urma colectărilor realizate de specialişti din ţară şi străinătate, a donaţiilor şi achiziţiilor, colecţiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.

(Material realizat de Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici