Video INTERVIU: Alexandru Lăzescu - TVR va intra în normalitate cu preşedintele, dar nu va fi trompeta nimănui

Rep.: Posturile publice, atât cel de radio, cât şi cel de televiziune, au fost acuzate în ultimii ani că primesc bani din prea multe surse: de la buget, din publicitate şi din taxa radio-tv. Credeţi că TVR ar trebui să renunţe fie la difuzarea de publicitate, fie la bugetul primit de la stat sau să crească taxa TV?

A.L.: În Europa, pentru că modelul american e diferit, există modelul preponderent al unui mix de publicitate, dar în general cu nişte constrângeri mai mari decât în zona televiziunilor comerciale. Ceea ce se întâmplă şi în România, ai opt minute în loc de 12 minute pe oră şi nu ai voie să întrerupi emisiunile cu publicitate. Cam toate televiziunile publice din Europa iau bani şi din taxă şi din publicitate. Nu o face BBC, de exemplu. Aici ai o alegere de făcut, sigur poţi să renunţi la banii de publicitate, dar asta înseamnă să creşti în mod corespunzător taxa. E o discuţie de făcut. Vreau să spun că, într-un fel, ar fi mai comod să ridici taxa, să o dublezi şi să spui că nu mai iei bani din publicitate, dar e o opţiune de făcut. Dar gradul de colectare e destul de prost. Ăsta va fi unul din obiectivele mele majore, să încerc să îmbunătăţesc partea de încasări, deşi aici e ca şi cu evaziunea fiscală, nu rezolvi aşa bătând din palme. Nu va fi simplu. Dar nu mi se pare că aici e o problemă reală, e o chestiune de opţiune, dar, în general, modelul acceptat în majoritatea ţărilor din spaţiul european este acela al unui mix, în Spania, în Franţa, în Italia.

Rep.: Intenţionaţi să creşteţi în viitor taxa?

A.L.: Da, taxa ar trebui ajustată, pentru că ea a rămas neschimbată de multă vreme, de şase ani dacă nu mă înşel. Acuma, psihologic, e greu să vii să spui că vrei să creşti taxa, cu toate că din punct de vedere practic sunt bani puţini. Taxa e destul de mică. Şi psihologic aş încerca spre sfârşitul anului să iau în calcul posibil un astfel de demers, pentru că nu noi decidem. Încercăm să facem lobby, să milităm pentru aşa ceva, dar după ce voi putea să arăt că instituţia a făcut şi ea eforturi să mai taie din costuri, să mai ajusteze, să devină mai eficientă şi să mai elimine din risipă.

Rep.: Aţi spus că pentru ajustarea costurilor, probabil, o să renunţaţi la organizarea Festivalului Cerbul de Aur, în acest an. Care este bugetul pe care trebuia să-l alocaţi şi ce o să puneţi în loc, pentru că evenimente precum Cerbul de Aur şi Eurovision anul acesta au adus TVR audienţe deloc de neglijat?

A.L.: Bugetul net, când scoţi alte contribuţii - mai vin bani de la Consiliul Judeţean Braşov, de la diferiţi sponsori - este de 1,2-1,4 milioane de euro. Dar e foarte probabil să ajungi undeva la 1,5 milioane de euro. Or, în condiţiile actuale, ca să cheltuieşti un milion şi jumătate de euro mi se pare mult. Alternativa care ar fi? Să faci un Cerb mai năcăjit aşa, mai mic, mai ieftin, dar cred că ai strica brandul. Probabil că vom sări anul ăsta şi vom încerca să facem un Cerb ca lumea anul viitor, în speranţa că atunci lucrurile vor arăta mai bine din punct de vedere financiar.

Rep.: Care este postul de televiziune favorit?

A.L.: Eu mă uit cu mare plăcere şi destul de des pe Money Channel, pentru că e mult mai în afara pasiunilor, publicistic. Şi mă interesează ce va fi în economie şi asta va fi o zonă importantă aici (la TVR, n.r.), să venim cu un segment de emisiuni competitive pe zona economică, mai ales pentru această epocă. Money Channel face lucrul ăsta ca şi canal de nişă, dar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în alte ţări şi televiziunile comerciale şi televiziunile publice, s-au adaptat. În Franţa, spre exemplu, s-au dat imediat drumul la dezbateri pe zona asta economică. La noi, facem în continuare dezbateri cu politicieni, care-şi dau cu părerea despre ce se întâmplă. Păi de acolo nu afli nimic. Afli felul în care îşi duce fiecare lupta politică. Cred că aici e un reproş pe care îl fac în general mass-media autohtone, că au lăsat zona asta. Eu, personal, voi încerca să fac ce îmi stă în putinţă ca aici să acoperim acest segment.

Rep.: Vă uitaţi la posturile TVR?

A.L.: Mă uit, pe bucăţi aşa, depinde şi de timpul pe care-l am.

Rep.: Luaţi în considerare închiderea unora dintre ele, precum TVR Info şi TVR 3, două televiziunii înfiinţate de Alexandru Sassu?

A.L.: TVR 3 e un post care are logica lui. Putem gândi felul în care se fac lucrurile acolo şi probabil trebuie umblat la filosofia de programe. Dar el are o logică şi în Polonia şi în Franţa. În ţările mai mari, în general, există această structură de canal regional. Dacă o face bine sau rău, asta e o discuţie separată, ar trebui analizat, sigur e loc de mai bine acolo. TVR Info nu are niciun fel de identitate. Ori îl faci canal de ştiri, ceea ce în momentul de faţă nu avem bani. Eu fiind în Consiliul de Administraţie al TVR în perioada asta 2002 - 2005 am militat ca TVR-ul, la fel ca şi alte televiziuni publice, din Cehia de exemplu, să aibă un canal de ştiri. Ar fi fost bine la momentul ăla, 2002. Nu s-a făcut atunci, a venit acuma, când indiferent cum le critici sau le discuţi, sunt canale de ştiri pe piaţă. E adevărat că România are mai multe decât în America, unde sunt trei canale mari şi late de ştiri. În forma actuală, TVR Info nu reprezintă nimic interesant să zicem. Deci ar trebui regândit. Vreau să fac o analiză, să văd cât sunt bugetele, cum arată lucrurile, dar e limpede că avem o problemă acolo, că el nu are nicio identitate. Bănuiesc că nici dumneavoastră nu vă spune nimic, decât că mai dai şi vezi cum mai circulă maşinile pe acolo şi cum este vremea, dar asta le dai de umplutură, nu poţi să faci un canal.

Rep.: Atât TVR 3, cât şi TVR Info sunt conduse de persoane care sunt coordonatori. O să organizaţi concursuri pentru ocuparea unor posturi de directori la aceste canale, dar şi pentru alte posturi care sunt ocupate tot de persoane coordonator?

A.L.: Întâi vreau să văd care va fi formula de organizare. Sunt două elemente mari, ce obiective strategice ai, ce viziune editorială, ce strategie de programe ai, pe de o parte, şi care e structura organizaţională, instituţională. Probabil că din această reorganizare vom ajunge şi la concursuri şi lucruri de genul ăsta, dar nu m-aş opri numai la asta. Întâi aş vrea să văd cum arată ca schemă, pentru că eu trebuie să încep să gândesc rupt de oameni. Dacă încep să gândesc că fac asta pentru X sau pentru Y, nu am făcut nimic. Nu mă interesează. Vreau să văd ce structură este funcţională şi flexibilă. Sunt conştient că nu o să o pot face la fel ca o instituţie privată, dar trebuie să fie mai suplă, mai eficientă.

Rep.: Aţi vorbit despre necesitatea programelor economice, de business. Aveţi în vedere în mandatul dumneavoastră lansarea unui canal cu un astfel de profil sau transformarea TVR Info într-un astfel de canal?

A.L.: Am să o iau pas cu pas. Întâi cred că trebuie să avem o astfel de prezenţă mult mai solidă în jurnale, probabil nişte emisiuni publicistice. Poate fi o formulă, dar ea trebuie să aibă sens. Vom vedea. Trebuie să ne orientăm spre ce identitate trebuie să capete TVR Info, nu exclud posibilitatea asta, dar e prematur să spun acum. Ce putem face destul de repede este să venim cu un flux informaţional, cu o zonă de resurse umane şi de timp alocat în plus pe acest segment, pe jurnalele existente, pe nişte emisiuni publicistice din toamnă.

Rep: Aveţi în plan în timpul mandatului dumneavoastră lansarea unui nou post în portofoliul Televiziunii Publice?

A.L.: Slavă Domnului, dar nu sunt destule? Şi aşa toată lumea spune că sunt prea multe. Acuma e adevărat că televiziunile publice, de la BBC până la televiziunea poloneză, au foarte multe canale de nişă lansate. A fost o strategie. Problema noastră este că trebuie să le dăm o identitate celor pe care le avem. Cinstit, e clar că posturile generaliste nu au viitor. Ele sunt o formulă media de televiziune care în mod inevitabil se duce spre dispariţie. Ele au apărut într-o perioadă în care produsele de televiziune erau foarte scumpe, era producţia scumpă, era difuzarea scumpă, şi atunci pe un spaţiu care costa foarte mult trebuia să vii cu aceste canale generaliste. De altfel, de asta s-a şi inventat televiziunea publică. În momentul în care este destul de ieftin să scoţi un canal pe satelit, prin cablu, prin ADSL, sigur că viitorul este al acestor canale de nişă. E clar că ăsta e viitorul. Ca mişcare de strategie pe termen mediu şi lung, e clar că şi televiziunea publică - dacă admitem că avem nevoie de o televiziune publică - trebuie să facă lucrul ăsta. Pe momentul ăsta trebuie să ne concentrăm pe care sunt, să le dăm identitate, urmând ca după aceea să vedem unde mai putem intra în competiţie, pentru că altfel am fi caraghioşi, lăsăm în spate teritoriul pârjolit şi încercăm să deschidem alte fronturi. Nu e logic.

Rep.: Când o să-l revedem pe preşedintele Traian Băsescu la TVR?

A.L.: Nu ştiu. El bănuiesc că va dori la un moment dat. Dacă el va avea o iniţiativă în acest sens, sigur, cum am spus, televiziunea îi va oferi posibilitatea, într-un format editorial normal şi competitiv. Cred că ar trebui să-l întrebaţi în primul rând pe el. Televiziunea e deschisă către preşedintele Traian Băsescu şi către toată lumea, şi de la putere şi din opoziţie. Nu asta este problema.