INTERVIU - Dan Lungu: Festivalul de Literatură Iaşi înseamnă conectarea la un spirit european

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT) se va desfăşura între 23 şi 27 octombrie. Scriitorul Dan Lungu prezintă, în interviul acordat MEDIAFAX, motivele pentru care deţinătoarea premiului Nobel pentru literatură Herta Muller a spus "Da" invitaţiei de a participa la festival, exprimându-şi certitudinea că autoarea "va electriza audienţa".

Prima ediţie a festivalului reuneşte scriitori şi traducători, printre care autorul ucrainean Andrei Kurkov, cu "colocvialitatea şi francheţea sa cuceritoare", "şarmantul" Ştefan Agopian, Gabriela Adameşteanu, care va cuceri publicul cu farmecul său, şi Emil Brumaru, cu a sa "bursuceală amuzant-poetică".

Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi, organizator al evenimentului, vorbeşte, în interviul acordat MEDIAFAX, şi despre necesitatea întâlnirii între autori şi traducătorii lor, despre detaliile tehnice ale festivalului şi despre "portretul-robot" al spectatorului unui asemenea eveniment aflat la prima ediţie.

Prezentăm integral interviul acordat MEDIAFAX de scriitorul Dan Lungu:

Reporter: De ce aţi hotărât să fie un "festival de literatură şi traducere" şi nu doar un festival "clasic" de literatură?

Dan Lungu: Din mai multe motive. Am pornit de la nevoile reale ale sistemului literar românesc. Deoarece scriitorii români se exprimă într-o limbă de circulaţie restrânsă, pentru a căpăta recunoaştere internaţională este absolut necesar să fie traduşi. Şi nu oricum, ci de profesionişti, vorbitori nativi ai limbii străine. Succesul în străinătate al unei cărţi constă în egală măsură în calitatea conţinutului şi cea a traducerii. FILIT îşi asumă acest rol de încurajare a traducătorilor din limba română. Apoi, festivaluri "clasice" de literatură sunt multe în Europa şi în lume, iar, pentru a-ţi construi o identitate trebuie să marchezi o diferenţă, să ai ceva specific. Faptul că festivalul este dedicat şi traducerii îi dă o notă distinctă în lumea literară europeană.

Reporter: Aveţi o listă impresionantă de nume de scriitori şi autori. Cum a fost alcătuită lista invitaţilor? Aţi pornit de la o trăsătură care i-ar uni pe aceştia în festival, aţi avut o listă iniţială de nume la care s-au adăugat recomandări ulterioare?

Dan Lungu: În privinţa autorilor străini, am început prin a combina două criterii: excelenţa literară şi existenţa unor traduceri în limba română, astfel încât întâlnirea cu publicul nostru să fie una în cunoştinţă de cauză. Ne-a ieşit o listă frumuşică, să nu spun uriaşă. Evident, a trebuit să o scurtăm. Unii autori sunt foarte ocupaţi, alţii sunt în vârstă, iar alţii pur şi simplu nu au chef să iasă din casă… Chiar şi aşa, suntem foarte mândri de ceea ce avem până acum - şi nu e totul, vor mai urma şi alte confirmări. Trebuie spus că cititorul român este mai bun cunoscător de literatură universală decât autohtonă contemporană - o demonstrează vânzările de până acum câţiva ani, când autorii străini erau mult mai vânduţi decât cei români contemporani, astfel încât sunt convins că vom avea săli pline la evenimentele noastre. E un mare pas înainte că balanţa vânzărilor s-a mai echilibrat în ultimii ani, iar unii dintre autorii români au ajuns să vândă la fel de bine, dacă nu chiar mai bine uneori decât cei strâini.

Reporter: Pentru că este vorba de un festival de literatură, unde publicul trebuie "ţinut în priză", presupun că aţi ţinut cont şi de chimia dintre invitaţi. Dintre cunoscuţii dumneavoastră ce sunt invitaţi la festival pe cine mizaţi să fie "sufletul petrecerii"?

Dan Lungu: Desigur, nu cunosc calităţile de relaţionare cu publicul ale tuturor invitaţilor noştri, dar sunt convins, de pildă, că Herta Muller va electriza audienţa, poate chiar va intriga prin opiniile sale ferme, însă cu siguranţă nu va lăsa indiferentă sala. Mai contez pe şarmul lui Ştefan Agopian, pe colocvialitatea şi francheţea cuceritoare ale lui Andrei Kurkov, pe bursuceala amuzant-poetică a lui Emil Brumaru, spiritul analitic şi farmecul Gabrielei Adameşteanu, inteligenţa şi umorul spontan ale lui Andrea Bajani sau Gheorghi Gospodinov, impetuozitatea lui Varujan Vosganian şi aşa mai departe.

Reporter: Care au fost autorii cel mai uşor de convins să vină la festival şi care au fost autorii cel mai greu de convins ?

Dan Lungu: Nu există persoane uşor sau greu de convins, ci argumente solide sau slabe. Se pare că profesionalismul organizării festivalului, ideea promovată, calitatea echipei - şi poate alte argumente care îmi scapă acum - au funcţionat destul de bine. A mai contat şi faptul că destui dintre scriitorii şi traducătorii invitaţi s-au intersectat la multe alte festivaluri europene cu unii din echipa organizatoare, funcţionând astfel efectul de lume comună, de încredere reciprocă.

Reporter: Datorită căror argumente a spus Herta Muller "Da" invitaţiei de a veni la Iaşi?

Dan Lungu: De ce să nu fi acceptat? Iaşiul are suficiente argumente, ca să nu spun cele mai multe, putând fi bănuit de patriotism local exagerat. Iaşiul are farmec, o istorie culturală densă, iar în ultima vreme aici au loc tot mai multe evenimente de anvergură, prin care sperăm să schimbăm nu numai percepţia de moment, dar şi să-l punem pe o traiectorie binemeritată.

Reporter: Invitaţilor care nu cunosc Iaşiul cum le-aţi descris festivalul?

Dan Lungu: Profesionist, internaţional, cu un public de calitate, preponderent universitar, într-un oraş agreabil, unde s-a născut literatura română modernă, în care se află cea mai veche universitate din ţară şi unde a funcţionat primul teatru evreiesc din lume.

Reporter: Aţi avut parte de susţinere din partea autorităţilor locale?

Dan Lungu: FILIT este organizat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române. Aşadar, un proiect cu finanţare locală, o iniţiativă susţinută exemplar de Cristian Adomniţei, care a demonstrat că un proiect cultural poate fi o prioritate şi pe plan bugetar, nu doar în declaraţii de imagine. Ce să spun, a fost o surpriză plăcută!

Reporter: Puteţi să ne spuneţi un buget estimativ al evenimentului?

Dan Lungu: Bugetul maximal este de 500.000 de euro şi când spun asta mă gândesc inclusiv la hăţişurile birocratice. Nu vreţi să ştiţi cât din această sumă înseamnă taxe şi impozite, care se întorc la buget. Este mai mic decât al multor festivaluri de aceeaşi talie din Europa, dar cu care în România te poţi descurca să faci ceva într-adevăr profesionist, care să schimbe geografia evenimentelor literare ale României şi să fie luat în serios în Europa. Bugetul acesta este un efort prin care comunitatea locală înţelege să deschidă Iaşiul spre lume şi, nu în ultimul rând, spre publicul de literatură din România. Clădim practic de la zero un eveniment de o asemenea anvergură şi desfăşurare - creăm o logistică pe care nu a construit-o nimeni în peste 20 de ani la Iaşi, investim în accesul publicului din regiune şi nu numai, depăşim barierele unui festival literar prin integrarea întregului lanţ al industriei editoriale mondiale, ne deschidem către artele spectacolului şi vizăm publicuri extrem de diverse - de la cele profesionale, elitiste până la cele de masă şi ale culturii alternative. Ne dorim să oferim o mare sărbătoare cu care oraşul să se mândrească. Nu în ultimul rând, consider că Iaşiul a oferit enorm literaturii române şi promovării acesteia pe plan internaţional. De la efortul privat până la imaginea construită prin munca individuală a unor scriitori care au ajuns să fie unii dintre cei mai traduşi autori contemporani din întreaga ţară. Comunitatea primeşte acum recunoaştere printr-un eveniment care, pe de o parte, răsplăteşte o sumă de eforturi individuale sau private, iar pe de alta prilejuieşte omului obişnuit conectarea la un un spirit european, la valori internaţionale.

Reporter: Ne puteţi dezvălui câteva detalii din programul de evenimente?

Dan Lungu: Dimineaţa vor fi mai degrabă proiecte educaţionale: întâlniri ale autorilor şi traducătorilor cu liceenii şi studenţii. Va mai exista o întâlnire a scriitorilor din Iaşi cu traducătorii, ocazie cu care vom lansa două antologii - una de proză ieşeană (coordonată de Antonio Patraş) şi alta de poezie (coordonată de Doris Mironescu) - traduse în engleză de Ian Alistair Blyth. Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Asachi" pregăteşte o expoziţie despre literatura de consum din România după 1989, care va fi însoţită de o masă rotundă pe tema oportunităţii traducerii acestui tip de literatură, moderată de Dan Doboş. Seara vom avea lecturi încrucişate, un autor român şi unul străin, evenimentele principale care vor prilejui dialoguri între un scriitor străin şi câte un celebru intelectual român. Şi, nu în ultimul rând, concerte (au confirmat deja Ada Milea&Bobo şi Andi Andrieş&Friends). Mai preconizăm o Noapte Albă a Poeziei şi o Noapte Lungă a Prozei Scurte. Se vor întâmpla foarte, foarte multe lucruri extraordinare. Nu am pomenit nici măcar un sfert dintre ele.

Reporter: La ce public vă aşteptaţi? Adică aveţi un mic portret al participantului la FILIT?

Dan Lungu: Pentru a găsi un termen generic, ne adresăm iubitorului de literatură. Sub aspectul structurii socio-demografice, el este foarte variat: elevi, studenţi, universitari, intelectualitatea tehnică, funcţionari... Cu siguranţă publicul de dimineaţă nu va fi acelaşi cu cel de seară sau cu cel de la nopţile albe. Mai mult, încurajăm publicul regional să vină la eveniment. Pe tot parcursul festivalului vom avea curse gratuite cu autocare de la Botoşani, Suceava, Vaslui, Bacău, Neamţ, Chişinău şi Bucureşti.

Reporter: Sunteţi unul dintre cei mai traduşi autori români. Care a fost cea mai memorabilă întâlnire a dumneavoastră cu un traducător al cărţilor pe care le semnaţi?

Dan Lungu: Probabil că prima întâlnire este întotdeauna de neuitat. Eu îmi amintesc cum am ajuns pe aeroportul din Paris, eram la banda cu bagaje, iar Laure Hinckel, cu traducerea de la "Raiul găinilor" în mâna ridicată sus de tot, se afla de partea cealaltă a peretelui de sticlă. Îmi venea să las naibii bagajul, nu mai aveam răbdare să mai aştept, şi să trec direct prin perete către cartea cu copertă verde şi banderolă…

Reporter: Cât de importantă este relaţia scriitor-traducător în literatura actuală?

Dan Lungu: În contextul globalizării, ea devine vitală. Nu m-aş mira să trăim momentul când o editură va publica simultan cartea în limba de origine şi traducerile în două-trei limbi de mare circulaţie. Şi totuşi, dincolo de această legătură tot mai puternică, atunci când scrii, în acele momente de singurătate, relaţia fundamentală a scriitorului este cu el însuşi şi cu limba în care scrie.

Reporter: Consideraţi că faptul că sunteţi scriitor v-a ajutat să vedeţi mai clar situaţia de la Muzeul Literaturii Române din Iaşi ?

Dan Lungu: Înclin să spun că da: printre altele, pot aprecia cu acurateţe standardele de calitate, fără a fi impresionat de veleitari şi de genialoizii de pahar.

Reporter: Ce alte proiecte aveţi pentru această instituţie?

Dan Lungu: O-Ho!, destul de multe: Şcoala de bune maniere literare, internet gratuit în curtea muzeului, Biblioteca din Parcul Lecturii, Prelecţiunile Junimii, concerte, după care urmează rezidenţele pentru scriitori, traducători şi mediatori culturali, precum şi, sper, şcoala de vară pentru traducători. De asemenea, în urma documentaţiei întocmite, suntem pe cale de a obţine clasificarea de muzeu de rang naţional.