INTERVIU: Kelemen: Dacă Roşia Montană Gold Corporation nu investeşte 70 mil. dolari pentru patrimoniu, pot să opresc proiectul

Kelemen Hunor afirmă că prioritatea sa ca ministru este salvarea unor valori importante din patrimoniul de la Roşia Montană, patrimoniu care ar fi iremediabil pierdut în câţiva ani fără o investiţie rapidă, astfel că trebuie intervenit acum.

El susţine, însă, că, dacă Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) nu îşi va respecta promisiunea de a investi 70 de milioane de dolari pentru salvarea patrimoniului de la Roşia Montană, are puterea să oprească acest proiect.

Totodată, ministrul Culturii spune că, dacă se va constata că există orice risc pentru sănătate, oricât de mic, acest proiect nu va începe.

Kelemen a precizat, de asemenea, că decizia de a da sau nu "undă verde" proiectului minier al RMGC la Roşia Montană nu aparţine UDMR, ci este decizia Guvernului şi a întregii coaliţii de guvernare, bazată pe opiniile experţilor, şi nu pe argumente politice.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de către ministrul Kelemen Hunor:

Reporter: Zilele acestea au avut loc o serie de proteste în legătură cu folosirea cianurilor în proiectul minier de la Roşia Montană...

Kelemen Hunor: Da, am văzut aceste proteste şi vreau să vă asigur că, dacă există orice risc pentru sănătate, oricât de mic, acest proiect nu va începe. Spun asta ca membru al Guvernului, ca lider de partid şi ca cetăţean. Ca ministru al Culturii însă, vreau să spun că prioritatea mea este salvarea patrimoniului de la Roşia Montană. Iar din acest punct de vedere, săptămâna trecută am obţinut o victorie: 140 de milioane de dolari pentru patrimoniul naţional din România, din care 70 de milioane sunt destinaţi pentru Roşia Montană.

Reporter: Iniţial era vorba doar despre 70 de milioane de dolari.

Kelemen Hunor: În total sunt 140 de milioane de dolari. 70 de milioane vor fi alocaţi pentru salvarea unor valori importante din patrimoniul de la Roşia Montană, patrimoniu care ar fi iremediabil pierdut în câţiva ani fără o investiţie rapidă. În ultimii ani, a continuat un proces de degradare continuă a patrimoniului din cauze naturale, care nu ţin de minerit. Din păcate, nu au existat bani pentru a investi sumele necesare restaurării. Asta până acum, când pot anunţa cei 70 de milioane pentru Roşia. În acelaşi timp, am creat un fond separat de alte 70 de milioane de dolari destinat restaurării unor monumente istorice de importanţă naţională, aflate pe lista Monumentelor Istorice. Acest fond este creat prin parteneriate cu mediul privat şi comunităţile locale, la fel ca în alte state din Europa şi din lume. În total sunt 140 de milioane de dolari pentru restaurarea clădirilor monument şi siturilor arheologice, deci pentru salvarea moştenirii culturale naţionale din toată România, nu numai cea de la Roşia.

Reporter: Sunt suficienţi 70 de milioane de dolari pentru a salva patrimoniul de la Roşia Montană?

Kelemen Hunor: Vă dau un exemplu pentru a înţelege cât înseamnă aceşti 70 de milioane de dolari. În 2010 am avut la dispoziţie aproximativ 15 milioane de dolari de la buget pentru restaurarea tuturor monumentelor istorice. Acum, vom putea folosi de aproape cinci ori mai mult doar pentru Roşia Montană. Sunt deci suficienţi bani pentru a salva vestigii foarte importante, valori ca galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălin-Monuleşti care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat şi peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Reporter: Dar ce se va întâmpla cu ceea ce nu veţi putea salva? Pentru că o parte din patrimoniu nu va fi salvat.

Kelemen Hunor: Problema este că nu mai avem timp: dacă nu intervenim acum, în câţiva ani tot patrimoniul de la Roşia Montană va fi iremediabil pierdut, pentru că este în continuă degradare din cauze naturale. Ca ministru, am datoria să găsesc soluţii realiste şi pragmatice. De aceea, am ales această soluţie care este bazată pe opiniile unor experţi şi pe experienţa altor state. Recunosc că nu vom reuşi să salvăm totul. Mi-aş fi dorit să fi putut să salvăm şi mai mult, dar trebuie să fim realişti. Fie folosim acum cele 70 de milioane de dolari, fie repetăm aceleaşi greşeli ca în ultimii 20 de ani. Aşteptăm soluţii miraculoase, în loc să fim pragmatici.

Reporter: Ce garanţii aveţi că Roşia Montană Gold Corporation va da cei 70 de milioane de dolari pentru lucrările de restaurare de la Roşia? Sunt aceşti bani parte a unui schimb pentru a primi certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte a sitului Cârnic?

Kelemen Hunor: Există aceste garanţii şi vă spun că, dacă compania nu îşi respectă promisiunea, am puterea să opresc personal proiectul. Cei 70 de milioane de dolari sunt garanţia că statul român va putea salva şi pune în valoare patrimoniul arheologic şi arhitectural. Deci, nu este vorba de nici un schimb. Acesta este obiectivul pe care orice ministru al Culturii l-ar fi avut şi pe care am reuşit să îl respectăm. De altfel, Ministerul Culturii nu este singura voce care susţine această soluţie. Experţi independenţi de o valoare incontestabilă, cum sunt academicienii Răzvan Theodorescu şi Alexandru Vulpe, pentru a numi doar doi dintre ei, susţin această variantă.

Reporter: Credeţi că Roşia Montană va dezbina UDMR? Mă refer la declaraţiile lui Peter Eckstein Kovacs apărute în presa din ultimele zile.

Kelemen Hunor: Vreau să se înţeleagă clar două lucruri. În primul rând, nu UDMR ia decizia de a da sau nu verde proiectului minier de la RMGC. Este decizia Guvernului, a întregii coaliţii de guvernare, bazată pe opiniile experţilor. În al doilea rând, nu este o decizie bazată pe argumente politice, ci o decizie bazată pe argumentele specialiştilor. În ceea ce priveşte acordarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică, acesta a fost emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba pe baza deciziei Comisiei Naţionale de Arheologie. Deci, a fost o decizie obiectivă bazată pe expertiză. Cred că ar fi greşit să încercăm să politizăm o temă în care argumentele nu sunt politice. Mai vreau să aduc un argument, pe lângă cel legat de salvarea patrimoniului, care este preocuparea mea principală ca ministru: crearea de locuri de muncă în zonă. Ca preşedinte al UDMR, partid aflat într-un guvern care are ca obiectiv crearea de locuri de muncă, nu pot să nu fiu interesat şi de acest aspect. Iată un motiv în plus să nu politizăm decizia.

Reporter: Ce este mai important: locurile de muncă sau patrimoniul?

Kelemen Hunor: În calitate de ministru al Culturii, trebuie să spun că patrimoniul este pe primul loc. De aceea, ca ministru am cerut garanţii financiare pentru a investi în restaurarea patrimoniului de la Roşia. Ca preşedinte al UDMR trebuie să adaug că locurile de muncă sunt o prioritate. Mă bucur că ne aflăm într-un caz în care putem avea şi bani pentru salvarea patrimoniului şi crearea de locuri noi de muncă.

Reporter: Ce le spuneţi însă ONG-urilor care contestă decizia ministerului?

Kelemen Hunor: Le spun că le înţeleg temerile, dar ca ministru eu am datoria de a prezenta soluţii. Dacă aşteptăm din nou cum am făcut în ultimii 20 de ani, atunci vom pierde toată moştenirea de la Roşia Montană, pentru că siturile arheologice şi clădirile de patrimoniu sunt în continuă degradare din cauze naturale. Îi invit alături de mine pentru că avem un obiectiv comun: salvarea patrimoniului naţional, fie că este vorba de Roşia Montană sau de alte valori. Sper ca acea parte a societăţii civile care nu este de acord cu mine să înţeleagă că avem un obiectiv comun şi mai ales să îi asculte pe experţi şi pe oamenii din zonă şi vă spun că de la primarul din Roşia Montană, până la locuitori, toţi vor ca valorile de acolo să fie salvate.

Reporter: Multe voci au spus că o posibilă soluţie pentru Roşia Montană ar fi includerea pe lista UNESCO. Nu consideraţi că aceasta este o soluţie mai bună?

Kelemen Hunor: Mi-aş fi dorit ca includerea pe lista UNESCO să fie o soluţie realistă. Din păcate, nu este. Situaţia patrimoniului de la Roşia Montană este una critică: în câţiva ani, din cauze naturale, nu vom mai avea ce salva. Deci, nu mai este timp să aşteptăm ani şi ani sperând la o decizie favorabilă a UNESCO. În plus, şansele de reuşită pentru a include Roşia Montană pe lista UNESCO sunt aproape zero, pentru că pe listă există deja numeroase situri arheologice din zone miniere, iar şansele ca un sit european similar să fie acceptat sunt minime. Obiectivul meu este să găsesc o soluţie acum şi trebuie să iau decizia pragmatică. Ambiţia mea este ca investind aceste 70 de milioane de dolari să realizăm la Roşia Montană una dintre cele mai importante atracţii arheologice şi turistice din România şi din Europa. O realizare de care fiecare cetăţean din România să fie mândru. În acest mod vom putea atrage în viitor turişti din toată lumea şi asigura un viitor pentru zonă. De asemenea, doresc ca celelalte 70 de milioane de dolari, destinate restaurării unor clădiri monument istoric din România, să aducă beneficii întregii ţări, prin creşterea potenţialului turistic şi crearea de locuri noi de muncă.

(Interviu de Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro)