Ioan Piso: România trebuie să-şi apere mai bine patrimoniul. Ministerul Culturii să propună legi pentru a stopa furtul

Ioan Piso a făcut aceste declaraţii la o conferinţă de presă, care a avut loc, vineri, la sediul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti, când au fost prezentate două tăbliţe de bronz reprezentând tabulae romane care conţin legile vechiului oraş Troesmis, în prezent Igliţa, din judeţul Tulcea, furate în 2002 şi recuperate recent din Londra de autorităţile române.

La acest eveniment au participat, printre alţii, Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Ioan Piso, profesor la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai", Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, comisar-şef Bogdan Carp, de la Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), şi comisar-şef Mihai Pitulescu, directorul Direcţiei de Investigaţii Criminale IGPR.

Din concluziile raportului de expertiză rezultă că cele două tabulae sunt din bronz, cu dimensiunile de 67 x 54 cm, greutatea de 26,41 kg (I), respectiv 59 x 50 cm, greutatea de 23,60 kg (II), scrise în limba latină. Artefactele sunt autentice, reprezintă "legea municipală a unui oraş roman" şi provin din municipiul roman Troesmis (Igliţa, judeţul Tulcea). Emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161 - 180 p. Chr.), acestea sunt cel mai important document scris aparţinând istoriei noastre vechi, provenind de pe teritoriul României. Aşezarea urbană romană a fost datată în secolele I a. Chr. - III p. Chr. şi este clasată monument istoric.

Potrivit directorului MNIR, această recuperare reprezintă "încununarea unor eforturi pe care puţini dintre cei care nu sunt implicaţi direct în ele le pot cuantifica".

"Este vorba de o uriaşă muncă de echipă în care sunt implicaţi oameni din justiţie, poliţişti, experţi, diplomaţi şi principalul beneficiar este ţara şi patrimoniul ei", a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României, precizând că ceea în urmă cu cinci ani "părea să fie un vis îndrăzneţ" se materializează.

De asemenea, acesta a mai spus că expoziţia acestor două obiecte de patrimoniu, care va putea fi vizitată în acest weekend, la MNIR, va permite publicului să înţeleagă mai multe despre aceste piese.

La rândul său, Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a explicat că această acţiune a implicat o muncă de mai mulţi ani, la care au luat parte mai multe instituţii şi mai mulţi experţi, atât din România, cât şi din Regatul Unit al Marea Britanii şi Irlandei de Nord.

Recuperarea acestui important lot de artefacte antice - una din cele mai importante recuperări de patrimoniu din ultimii ani - a fost realizată în cursul urmăririi penale efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în cauzele privind regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional. Monumentele epigrafice reprezentând tabulae din bronz romane au fost repatriate din Londra, prin cooperare judiciară internaţională cu autorităţile din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Cele două tabulae au fost repatriate în urma cooperării cu o cunoscută case de licitaţii din Londra, care prin intermediul unui birou de avocaţi a sesizat autorităţile britanice privind circumstanţele deţinerii lor, în condiţiile în care artefactele erau puse în urmărire internaţională. Conform actelor de urmărire efectuate, artefactele au fost sustrase în anul 2002, din situl arheologic al oraşului antic Troesmis, comuna Turcoaia, judeţul Tulcea, clasat monument istoric, iar ulterior au fost oferite la vânzare pe piaţa internaţională de antichităţi la preţul de 80.000 de lire sterline.

"A fost o adevărată odisee a acestor bunuri ale Patrimoniului Cultural Naţional. Au călătorit prin California, au fost oferite la vânzare la diverse persoane şi apoi au revenit în Europa, în anumite circumstanţe. Faptul că noi am avansat anchetele şi am reuşit să inculpăm şi să trimitem în judecată mai multe persoane este sigur că ne-a ajutat", a spus Augustin Lazăr, la conferinţa de presă.

Cât despre casa de licitaţii care a anunţat statul român despre existenţa acestor tabulae, cei prezenţi la conferinţa de presă au păstrat discreţia, precizând că este important ca numele ei să nu se ştie, pentru a mai putea colabora şi pe viitor.

"Acea casă de licitaţii dă un semnal foarte bun şi pentru alte case de licitaţii care au astfel de bunuri în posesia lor. Pentru acest motiv, am găsit de cuviinţă că este rezonabil să nu facem public numele acestei case de licitaţii, pentru ca această cooperare să poată continua şi să mai putem recupera asemenea bunuri", a declarat Augustin Lazăr, precizând că această casă de licitaţii nu a cerut desbăgubiri.

Faptele au fost comise de echipe de braconaj arheologic, aflate în curs de urmărire sau judecare, pentru sustragerea şi valorificarea ilegală a mai multor tezaure antice, comise în aceeaşi perioadă.

Ambasada României la Londra, prin Ataşatul de Afaceri Interne, a monitorizat în permanenţă etapele de executare a cererii de comisie rogatorie. La 13 mai, autorităţile britanice competente au remis tablele cu inscripţia de la Troesmis ca mijloace materiale de probă autorităţilor judiciare române, în vederea continuării procesului penal.

Astfel, piesele vor intra în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României, unde se vor efectua investigaţii suplimentare.

Totodată, Augustin Lazăr a mai spus că în ultima perioadă au fost sancţionate sever mai multe persoane care au comis astfel de furturi.

"E greu de înţeles de ce anumite persoane se pretează să comită astfel de fapte şi trebuie să vină instanţa să dea pedepse severe pentru a-i opri şi a le atrage atenţia că nu e bine ceea ce fac", a mai spus Augustin Lazăr, adăugând că multe dintre dosarele ale căror soluţionări le-au aşteptat ani de zile "au ajuns la scadenţă şi s-au dat pedepse severe".

Totodată, Augustin Lazăr a precizat că statul român trebuie să ia măsuri manageriale care să oprească astfel de furturi.

"Am ajuns într-o etapă în care organele judiciare şi-au făcut datoria, dar ne uităm până unde mergem noi cu aceste fapte, fiindcă faptele se întâmplă în continuare în siturile arhelorgice. (...) Statul român are obligaţia să ia măsuri manageriale foarte serioase pentru a opri aceste fapte. Siturile arheologice trebuie supravegheate pe camere video şi cu toate mijloacele care sunt de supravegheat, cum se procedează în lumea civilizată", a mai spus Augustin Lazăr, adăugând că instituţiile culturale trebuie să aibă asigurate resursele necesare pentru a evita astfel de furturi.

"Nu putem lăsa valori importante ale culturii naţionale nepăzite şi apoi să ne minunăm că s-au dus unii care le-au furat şi le-au pus pe piaţă", a completat procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Acesta a spus că cei care comit furturi cu astfel de obiecte de patrimoniu sunt de "o condiţie culturală foarte modestă", "dar cei care au condiţia culturală şi atribuţiile de serviciu să sigure paza" trebuie să o facă.

La conferinţa de presă a participat şi Ioan Piso, profesor la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii "Babeş-Bolyai", care, la rândul său, a spus că România trebuie să-şi apere mai bine patrimoniul.

"Această ţară trebuie să-şi apere, cu mult mai bine decât cum a făcut-o până acum, propriul patrimoniu. Nu ajunge să ne batem cu pumnul în piept că ne tragem din Decebal şi Traian, că am avut nu-ştiu-ce eroi, pe Mihai Viteazu, pe Ştefan cel Mare, trebuie noi să dovedim, astăzi, că suntem demni de aceşti înaintaşi ai noştri", a declarat Ioan Piso.

Acesta a spus că acest lucru se poate face, în primul rând, prin educaţie. "În loc să predăm o istorie evenimenţială, ar trebui să aducem la cunoştinţa copiilor, studenţilor, publicului importanţa patrimoniului, locul monumetului, mobil sau imobil, în conştiinţa unei naţiuni, aşa cum fac alţii", a spus Ioan Piso, precizând că principala instituţie în acest scop este muzeul.

Totodată, Ioan Piso a afirmat că toţi cei care au colaborat pentru recuperarea acestor obiecte de patrimoniu sunt "de o competenţă extraordinară", dar prea adesea a fost pus "lupul paznic la oi".

"Ar trebui aleşi oamenii cu mult mai multă grijă, pe bază de cinste şi de competenţă. Nu să fie daţi afară din aceleaşi motive", a mai spus Piso.

De asemenea, Ioan Piso a afirmat că ar fi necesară o altă legislaţie, "indiferent ce ar spune Uniunea Europeană".

"Din ţara asta pleacă tablourile lui Grigorescu, dar eu nu-mi pot permite să cumpăr tablouri ale lui Leonardo da Vinci. Atâta timp cât se menţine acest dezechilibru financiar între România şi restul Europei, noi trebuie să luăm măsuri drastice pentru împiedicarea furtului patrimoniului nostru. Şi aici cred că acesta este rolul Ministerului Culturii, să propună asemenea legi, dar, după ce s-au sfătuit cu specialiştii", a completat Ioan Piso.

În acest sens, Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, care a participat la conferinţa de presă, a spus că, în acest moment, se lucrează la modificarea şi propunerea unor legi mult mai dure şi mai coercitive "pentru cei ce cred şi au crezut că pot să facă ceea ce vor fără să ţină cont de ceea ce pot produce ca efecte".

"Până la urmă, valoarea financiară a unui obiect chiar nu contează. Valoarea pentru sufletul şi pentru istoria neamului nostru şi pentru noi, ca români, este incomensurabilă", a spus Bogdan Stanoevici.

În perioada 1998 - 2014, grupări cuprinzând 34 de inculpaţi, braconieri ai siturilor arheologice, au comis infracţiuni la regimul de protecţie a Patrimoniului Cultural Naţional, constând în sustragerea, exportul ilegal, valorificarea şi spălarea pe piaţa internaţională de antichităţi a mai multor tezaure monetare (stateri Koson, Lysimach şi denari romani), brăţări spiralice din aur şi alte artefacte sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia şi Piatra Roşie, monumente UNESCO.

Numeroase bunuri au fost pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional, cauzându-se un prejudiciu de peste 4.000.000 de euro. Acestea sunt puse în urmărire naţională şi internaţională, prin INTERPOL.

Până în prezent, au fost pronunţate hotărâri definitive de condamnare pentru 12 inculpaţi.

Examinările ştiinţifice ale bunurilor aparţinând Patrimoniului Cultural Naţional al României, recuperate de organele judiciare, au fost realizate de experţi care activează în Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Institutul Naţional de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Institutul de Expertize Criminalistice din cadrul IGPR, Cabinetul Numismatic al Academiei Române, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea) etc. Alte expertize s-au realizat în laboratoare specializate din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii.

Urmărirea penală este efectuată în acest caz complex de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi ofiţeri ai poliţiei judiciare din cadrul structurii specializate a Poliţiei Române.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini de la eveniment)