Iorga (CNA), despre raportul MCV: Campaniile de intimidare nu au nicio legătură cu jurnalismul

"Libertatea de expresie are, totuşi, limitări prevăzute de Constituţia României, de Codul civil, nu neapărat şi doar de Legea audiovizualului. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine. Or, campaniile de denigrare şi intimidare duse împotriva unor instituţii şi autorităţi publice, împotriva unor persoane publice care fac parte din aceste instituţii şi aflate în exercitarea mandatului în momente decizionale, nu au nicio legătură cu profesia de jurnalist", a spus Narcisa Iorga.

Ea a precizat că astfel de campanii de intimidare şi denigrare au fost duse împotriva unor membri ai Curţii Constituţionale a României şi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), astfel nefiind respectate legile, etica şi codurile profesionale.

"Nu au fost respectate prevederile legale privind principiul informării corecte a publicului, care presupune confruntarea şi echilibrul unor puncte de vedere aflate în opoziţie, nu s-a făcut distincţia între fapte şi opinii. Au fost aduse prejudicii grave de imagine unor persoane şi instituţii fundamentale ale statului, pe de o parte, iar pe de altă parte, publicul a fost privat de formarea unei opinii libere cu privire la faptele prezentate", a spus Narcisa Iorga.

Potrivit Narcisei Iorga, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a ţinut patru şedinţe publice în toamna anului 2012, pe 18 septembrie, 2 şi 10 octombrie şi 8 noiembrie, "fără să reuşească să ia o decizie sancţionatorie la adresa postului Antena 3, care a difuzat mai multe emisiuni încadrate în campanii de denigrare a unor instituţii şi persoane din cadrul puterii judecătoreşti".

"Dezbaterile din cadrul Consiliului au relevat încălcări de la legislaţia audiovizualului, dar nu a fost adoptată nicio măsură sancţionatorie. Acesta a fost motivul care a determinat la acea dată o reacţie din partea a cinci membri CNA, printre care mă număr şi eu, faţă de modul în care Consiliul, prin votul unor membri, a legitimat şi a încurajat repetarea şi multiplicarea unor astfel de abateri de la lege", a spus Narcisa Iorga.

Totodată, Narcisa Iorga spune că "spaţiul audiovizual este într-o stare accentuată de degradare". "Am făcut o sinteză a sancţiunilor aplicate pe parcursul anului 2012 de către CNA, din care rezultă că, din numărul total de 320 de sancţiuni aplicate, numai trei sancţiuni au fost în cuantumul maxim prevăzut de lege, în condiţiile în care spaţiul audiovizual este într-o stare accentuată de degradare. Acest calcul simplu arată ineficienţa Consiliului şi nu a legii audiovizualului. Arată, din punctul meu de vedere, necesitatea responsabilizării membrilor CNA, cu atât mai mult cu cât există astăzi o nouă conducere a acestei autorităţi. Poate că ar fi necesară şi o cuantificare prin lege a sancţiunilor în funcţie de gravitatea faptelor şi de istoricul sancţiunilor primite de un post de radio sau de televiziune, astfel încât CNA, prin votul totalmente subiectiv al majorităţii membrilor, să stabilească sancţiuni minore pentru fapte grave", a mai spus Narcisa Iorga.

Cinci membri ai CNA - Narcisa Iorga, Ioan Onisei, Gelu Trandafir, Valentin Jucan şi Mircea Deacă - au declarat, pe 8 noiembrie 2012, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că, prin nesancţionarea la timp şi proporţional cu gravitatea faptelor, CNA riscă să-şi piardă statutul de garant al interesului public şi să devină garant al intereselor Antenei 3. "În şedinţa publică de astăzi (8 noiembrie, n.r.) a Consiliului Naţional al Audiovizualului am anunţat că vom comunica publicului o opinie separată faţă atitudinea CNA cu privire la nesancţionarea unor abateri grave de la legislaţia audiovizualului înregistrate pe parcursul mai multor campanii difuzate de către Antena 3. Concret, este vorba despre campaniile duse împotriva unor instituţii şi autorităţi publice, împotriva unor persoane publice care fac parte din aceste instituţii şi aflate în exercitarea mandatului în momente decizionale", se spunea în comunicatul celor cinci membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. Aceştia au precizat că "libertatea de expresie şi demersurile jurnalistice în interes public justificat nu au nicio legătură cu felul în care au fost purtate aceste campanii, fără respectarea legii, a eticii şi codurilor profesionale".

Reacţia celor cinci membri ai CNA - Narcisa Iorga, Ioan Onisei, Gelu Trandafir, Valentin Jucan şi Mircea Deacă - a venit în contextul în care Consiliul a analizat, pe 8 noiembrie, pentru a doua oară, fără să ajungă la o concluzie, cazul Antena 3, care a difuzat mai multe emisiuni în care, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, au fost lansate "acuzaţii defăimătoare şi neadevărate" la adresa lui Traian Băsescu, ce ar fi efectuat o vizită secretă la Riad pe 3 august 2005.

Pe de altă parte, CNA a analizat pe 4 octombrie, pentru a treia oară, fără să ajungă la o concluzie, mai multe sesizări primite de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dar şi de la judecătorul Cristi Danileţ şi de la familia acestuia, potrivit cărora imaginea lor a fost lezată în emisiuni difuzate de Antena 3.

Punctul de vedere al celor cinci membri ai CNA a fost însă respins de alţi membri ai Consiliului - Răsvan Popescu, Cristina Trepcea, Mihai Mălaimare, Lorand Turos.

"CNA este un for democratic care decide conform Legii audiovizualului cu minimum şase voturi. Toate cazurile invocate au fost analizate în cadrul mai multor şedinţe, s-au audiat părţile implicate, părerile membrilor au fost împărţite, astfel încât în aceste trei situaţii, din zecile analizate, propunerile de sancţionare nu au întrunit numărul legal de voturi. Sigur că orice membru al Consiliului are dreptul să facă opinie separată, dar aceasta nu-i dă dreptul să acuze colegi care au avut altă părere. Ar fi destul de trist ca, la atâţia ani de la Revoluţie, să confundăm critica de presă cu atacurile împotriva instituţiilor statului. CNA va rămâne în continuare acelaşi for democratic şi transparent în care toate reclamaţiile vor fi analizate în şedinţe deschise şi toate punctele de vedere vor fi ascultate şi, în final, decizia va fi luată cu majoritatea prevăzută de lege", a spus Răsvan Popescu, la momentul respectiv preşedinte al CNA.

Structura CNA s-a modificat pe 20 decembrie 2012, când şase membri ai Consiliului şi-au încheiat mandatele. Consiliul Naţional al Audiovizualului are, în prezent, următoarea componenţă: Laura Corina Georgescu (preşedinte), Viorel-Vasile Buda (vicepreşedinte), Florin Gabrea, Răsvan Popescu, Lorand Turos, Maria Monica Gubernat, Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Christian Mititelu şi Valentin-Alexandru Jucan.

Comisia Europeană a afirmat, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), publicat miercuri, 30 ianuarie, că au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi îndoieli privind eficacitatea supravegherii desfăşurate de CNA, fiind necesară revizuirea normelor pentru garantarea protecţiei instituţiilor.

Comisia abordează, în raportul MCV, rolul mijloacelor de informare în masă. "Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului", se arată în raport.

Conform Comisiei, situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat, miercuri, că executivul Uniunii Europene a primit plângeri de la reprezentanţi ai CC, CSM şi ICCJ printre altele în legătură cu atacuri de intimidare şi hărţuire prin media. El a spus că au existat multe cazuri, nu doar unul sau două, în care reprezentanţi de înalt nivel au fost supuşi presiunii prin intermediul presei.

El a mai spus că, pe de o parte, jurnaliştii s-au plâns, apoi a văzut "cum se duc campanii împotriva unor persoane din sistemul judiciar".

"Nu mă apuc acum să spun cutare sau cutare ziarist sau publicaţie, însă ceea ce s-a constatat a fost că am primit plângeri de la tot felul de la organisme din domeniul reformei justiţiei. Avem mai multe exemple din partea anumitor persoane care ne-au semnalat aceste lucruri. Au fost semnalate aceste chestiuni şi de aceea acest fragment se regăseşte în raport şi din acest motiv se face trimitere, de pildă, la CNA. Cred că în ultimele şase luni am auzit tot felul de declaraţii făcute de toate părţile eşichierului politic. E important că nu s-a constatat ca principalele personalităţi politice să spună în ultimele şase luni: «staţi putin, se exagerează». Cred ca raportul este elocvent", a adăugat Gray.