Jiří Menzel a vorbit publicului român despre filmele sale şi despre prietenia cu Milan Kundera

Renumitul cineast ceh Jiří Menzel a remarcat, la întâlnirea cu publicul român, organizată în cadrul Czech Film Hunting, că mulţi dintre cei prezeţi au vizionat un film mai în vârstă decât ei, referindu-se la "Sfârşitul vremurilor vechi" (1988), şi şi-a exprimat dorinţa de a sta mai mult în România.

Urmărește
358 afișări
Imaginea articolului Jiří Menzel a vorbit publicului român despre filmele sale şi despre prietenia cu Milan Kundera

Jiří Menzel a vorbit publicului român despre filmele sale şi despre prietenia cu Milan Kundera (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Menzel a mulţumit celor 200 de persoane venite miercuri seară la Palatul Ştirbei pentru a-l întâlni şi a-i vedea trei dintre filme - Vară capricioasă, Sfârşitul vremurilor vechi şi În slujba regelui Angliei.

Regizorul a intrat într-una dintre sălile Palatului, cea în care se proiecta Sfârşitul vremurilor vechi.

"Aţi văzut un film mai în vârstă decât mulţi dintre voi", a spus regizorul privind spre publicul său. "Şi vă mulţumesc pentru asta. Mă bucur că este aşa un interes pentru filmul ceh”, a continuat el, precizând că două dintre proiecţiile din cadrul Menzel Night - O vară capricioasă şi Sfârşitul vremurilor vechi - sunt inspirate de romanele scriitorului ceh Vladislav Vancura.

"O Vară capricioasă l-am filmat în 1967, după care a venit o altă vară capricioasă pentru noi cehii, cea din 1968. Nu a fost o vară fericită, pentru că a urmat invazia rusă. Părea o punere în practică a filmului meu. În 1988 am filmat Sfârşitul vremurilor vechi. Iar un an mai târziu a venit sfârşitul altor vremuri - ale comunismului. Îmi este frică să mai fac un film după vreun roman al lui Vancura", a spus râzând Menzel.

Menzel a afirmat că îl invidiază pe scriitorul Milan Kundera pentru o replică pe care acesta i-a dat-o, adăugând că îl leagă o frumoasă prietenie de fostul său profesor de Literatură Comparată.

“Este unul dintre prietenii mei şi îl vizitez în Franţa, unde s-a stabilit”, a spus celebrul regizor explicând apoi de ce nu a făcut niciun film inspirat din cărţile lui Kundera.

"Nu vrea să fac filme după el. După experienţa americană mi-a spus că nu mai vrea ca cineva să facă filme după cărţile lui. Şi l-am întrebat: Nici mie n-ai să-mi dai voie? Nu, nici măcar ţie, a fost replica lui. Şi i-am zis: Ei, atunci aştept până mori. Şi mi-a dat o replică pentru care îl invidiez: Eu deja n-o să mai mor”, a povestit cineastul ceh în aplauzele publicului.

El şi-a exprimat dorinţa de a petrece mai mult timp în România.

“Deşi vin des aici, o dată la trei ani, aş vrea să vin să stau mai mult. Mi s-a vorbit de natura frumoasă de aici, dar niciodată n-am venit cu destul timp", a declarat cineastul.

Regizor de film şi teatru, actor şi scenarist, autor al unor filme premiate la Berlin, Locarno, Veneţia, Karlovy Vary şi la Oscar, Menzel va fi celebrat pe 8 iunie, la Gala de închidere a TIFF, când va fi distins cu premiul pentru întreaga carieră. Cu acest prilej, o expoziţie cu posterele filmelor sale, parte a colecţiei unice a filmotecii Terry Posters din Praga, va fi deschisă la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Cele 17 postere aduse la Cluj fac parte din colecţia unică de afişe de film a filmotecii Terry Posters din Praga (www.terry-posters.com). Trei dintre ele sunt creaţii contemporane, iar câteva dintre cele de dinainte de 1990 mai există în două-trei copii, ceea ce ridică valoarea lor la câteva mii de euro. Expoziţia include afişele originale ale filmelor "Ciocârlii pe sârmă", "Trenuri bine păzite" şi "Vară capricioasă".

"Un maestru al comediei umane", cum îl numea influentul critic american Rogert Ebert, Jiří Menzel s-a născut la Praga, în 1938, şi a absolvit celebra şcoală de film FAMU în 1962. Coleg de generaţie cu Miloš Forman şi cu Věra Chytilová, Menzel este unul dintre reprezentanţii Noului Val în cinematografia cehă. Scurtmetrajul său "Moartea domnului Baltazar" a fost inclus într-un film-manifest al Noului Val, numit "Pearls of the Deep/ Micile perle", distins cu premiul criticii - FIPRESCI la Locarno, în 1965.

La doar 28 de ani, cu primul lungmetraj şi cu doi ani înainte de Primăvara de la Praga, din 1968, Jiří Menzel a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi regizori europeni, câştigând Oscarul pentru cel mai bun film străin cu "Trenuri bine păzite/ Ostře sledované vlaky", una dintre cele şase pelicule pe care avea să le regizeze după povestiri semnate de renumitul scriitor ceh Bohumil Hrabal. Filmul i-a adus numeroase alte premii şi şansa de a pleca din fosta Cehoslovacie. Menzel a rămas însă în ţară şi a regizat peste 20 de filme, majoritatea premiate.

În 1968, obţinea marele premiu la Karlovy Vary pentru "Vară capricioasă/ Rozmarné léto", iar în 1969 termina un film care a stat închis două decenii din cauza cenzurii: "Ciocârlii pe sârmă/ Skřivánci na niti", o altă adaptare după Hrabal, recompensată cu Ursul de Aur şi cu premiul FIPRESCI la Festivalul de la Berlin abia în 1990. În 1986, filmul i-a adus a doua nominalizare la Oscarul pentru film străin. Este portretul amuzant al unei comunităţi săteşti din Cehia anilor '80, în care protagonişti sunt Otik (János Bán) şi Pavek (Marián Labuda), muncitori pe tractor şi oameni simpli care au de-a face cu politica şi birocraţia atunci când un funcţionar pune ochii pe casa lui Otik, perfectă pe post de casă de vacanţă la ţară.

Jiří Menzel a mai regizat, printre altele, "Cutting it Short/ Postřižiny" (menţiune specială la Festivalul de la Veneţia, 1981), "Sfârşitul vremurilor vechi/ Konec starých časů" (cel mai bun film - Festivalul Internaţional de la Los Angeles, 1990) şi "În slujba regelui Angliei/ I Served the King of England" (premiul FIPRESCI la Berlin, propunerea Cehiei la Oscar - 2007).

Cineastul este membru al Academiei de film americane, membru fondator al Academiei de Film Europene şi a condus departamentul de regie al FAMU între 1990 şi 1992. Timp de şapte ani, între 1991 şi 1998, a fost şeful Studio 89, parte a renumitei companii de producţie Kratky Film. Montează, ca regizor de teatru, pe diferite scene ale lumii şi joacă la două teatre din Praga. Ca actor, a apărut în peste 40 de producţii. În 1996, preşedintele Vaclav Havel i-a oferit Medalia de onoare a statului ceh.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici