Juliette Binoche, în rolul unei exploratoare polare, în filmul care deschide cea de-a 65-a Berlinală - VIDEO

Filmul "Nadie quiere la noche", regizat de cineasta spaniolă Isabel Coixet, în care actriţa Juliette Binoche interpretează o exploratoare polară, va deschide joi seară cea de-a 65-a ediţie a Festivalului Internaţional de la Berlin, care pare să fie dedicată femeilor, relatează fr.news.yahoo.com.

Urmărește
215 afișări
Imaginea articolului Juliette Binoche, în rolul unei exploratoare polare, în filmul care deschide cea de-a 65-a Berlinală - VIDEO

Juliette Binoche, în rolul unei exploratoare polare, în filmul care deschide cea de-a 65-a Berlinală - VIDEO (Imagine: captură video)

Filmul "Nadie quiere la noche" spune povestea lui Josephine, soţia exploratorului american de la sfârşitul secolului al XIX-lea Robert Peary, interpretat de Garbiel Byrne. Juliette Binoche, premiată în 1997 la Berlinală pentru evoluţia ei din filmul "Pacientul englez" regizat de Anthony Minghella, o interpretează pe Josephine, care pleacă în căutarea soţului ei în Groenlanda, după mai multe luni în care nu a primit nicio veste de la el. Aceasta va descoperi că o altă femeie, Allaka, interpretată de Rinko Kikuchi, aşteaptă şi ea cu nerăbdare întoarcerea soţului ei.

"Nadie quiere la noche" este unul dintre cele 19 filme incluse în competiţia oficială de la Berlin în acest an şi care vor concura pentru trofeul suprem al festivalului, Ursul de Aur.

Trofeul, câştigat anul trecut de filmul chinez "Artificii în plină zi/ Black Coal, Thin Ice", regizat de Yi'nan Diao, va fi decernat pe 14 februarie, de un juriu prezidat de cineastul american Darren Aronofsky. Din juriul din acest an mai fac parte printre alţii actriţa franceză Audrey Tautou şi creatorul serialului "Mad Men", Matthew Weiner.

O prezenţă obişnuită la Berlinală, regizoarea spaniolă Isabel Coixet a prezentat deja în competiţia oficială a acestui festival două dintre filmele sale - "Viaţa mea, fără mine" în 2003 şi "Elegie" în 2008.

Regizoarea spaniolă este doar a doua femeie care va deschide Berlinala, primul festival major al anului, după cineasta germană Margarethe von Trotta în 1995 cu filmul "Das Versprechen". De asemenea, Isabel Coixet este una dintre singurele trei regizoare incluse în competiţia oficială din acest an de la Berlin, alături de poloneza Malgorzata Szumowska şi italianca Laura Bispuri.

Printre celelalte filme aflate în cursa pentru câştigarea Ursului de Aur se află şi cel mai recent opus regizat de Terrence Malick, "Knight Of Cups", un film despre neplăcerile provocate de celebritate. Cineastul american, laureat al Ursului de Aur în 1999 cu "La hotarul dintre viaţă şi moarte/ The Thin Red Line", prezintă în acest film aventurile unui actor, interpretat de Christian Bale, care le are ca partenere de afiş pe Cate Blanchett şi Natalie Portman.

Un alt lungmetraj aşteptat cu mare interes, "Queen of the Desert", regizat de veteranul cineast german Werner Herzog, alcătuieşte portretul unei femei puternice în situaţii extreme, cel al aventurierei şi spioanei britanice Gertrude Bell, interpretată de Nicole Kidman.

Singurul cineast francez inclus în competiţia oficială, Benoît Jacquot, revine şi el la Berlin, unde a prezentat pelicula "Les Adieux à la reine" în 2012, cu filmul "Le Journal d'une femme de chambre", cu Léa Seydoux în rolul principal, o nouă adaptare a romanului scris de Octave Mirbeau, după cele regizate de Jean Renoir şi Luis Bunuel.

Berlinala, care prezintă un cinema cu accente politice mult mai puternice decât multe dintre festivalurile concurente, va acorda din nou un loc de onoare cineastului iranian disident Jafar Panahi, proiectând, în absenţa acestuia, filmul său "Taxi", o viziune a Teheranului de astăzi surprinsă prin geamurile unui taxi.

Câştigător al Ursului de argint pentru cel mai bun scenariu în 2013 cu filmul "Parde", Jafar Panahi, arestat în timp ce încerca să filmeze un documentar despre revoltele care au urmat după realegerea în funcţie, îndelung contestată, a preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad în 2009, a fost condamnat la şase ani de închisoare. Între timp, cineastul se bucură de un regim precar de libertate, care îi permite să filmeze, dar nu este autorizat să părăsească teritoriul ţării.

"Cinematografia reprezintă mijlocul meu de exprimare şi motivul pentru care trăiesc. Nimic nu poate să mă împiedice să fac filme", a spus cineastul iranian într-o scurtă declaraţie care figurează în dosarul de presă al filmului "Taxi".

America Latină este foarte bine reprezentată în competiţie, cu filmul guatemalez "Ixcanul", de Jayro Bustamente, şi două lungmetraje chiliene, "El botón de nácar", de Patricio Guzman, şi "El Club", de Pablo Larrain, dar şi cu "Eisenstein in Guanajuato", o coproducţie mexicano-britanică regizată de Peter Greenaway care prezintă escapadele regizorului rus Serghei Eisenstein în această parte a lumii în anii '30.

În afara competiţiei, britanicul Kenneth Branagh va prezenta "Cenuşăreasa", cu Cate Blanchett în distribuţie, iar germanul Wim Wenders va prezenta "Everything Will Be Fine", cu James Franco, Charlotte Gainsbourg şi Rachel McAdams. De altfel, Wim Wenders, care a regizat "Cerul Deasupra Berlinului", va primi în acest an la Berlin un Urs de Aur pentru întreaga carieră.

- Sclavia romilor din Ţara Românească şi cazul procurorului Cristian Panait, pe marele ecran la Berlin

"Aferim!", de Radu Jude, este singurul film românesc selectat anul acesta în competiţia oficială a Berlinalei. Lungmetrajul va fi prezentat pe 11 februarie în premieră mondială, la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin. Din distribuţia peliculei fac parte actorii Teodor Corban, Mihai Comănoiu, Cuzin Toma, Alexandru Dabija, Luminiţa Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Alberto Dinache, Alexandru Bindea, Mihaela Sîrbu, Adina Cristescu, Şerban Pavlu, Gabriel Spahiu şi Dan Nicolaescu.

"Aferim!" este un film istoric a cărui acţiune are loc în Ţara Românească a începutului de secol XIX. Un zapciu, interpretat de actorul Teodor Corban, însoţit de fiul său (Mihai Comănoiu), caută un rob fugar (Cuzin Toma).

Pe de altă parte, în secţiunea Panorama Special a celei de-a 65-a ediţii a Festivalului Internaţional de la Berlin va fi prezentat thriller-ul politic "De ce eu?", de Tudor Giurgiu, un film inspirat de cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei asupra unui alt procuror şi a presiunilor exercitate asupra sa.

De asemenea, lungmetrajul va fi prezentat în premieră mondială pe 11 februarie, urmând ca în cinematografele din România să fie lansat pe 27 februarie.

Devenit un simbol al luptei din interior împotriva unui sistem corupt, Panait a fost subiectul a numeroase articole de presă şi dezbateri. Rolul său este interpretat de Emilian Oprea, actor la Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, aflat la debut în rol principal într-un lungmetraj de cinema.

În "De ce eu?", Cristian (Emilian Oprea) este un tânăr procuror idealist care încearcă să rezolve un complicat caz de corupţie în tumultuosul context social-politic din România anilor 2000. El investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals, sustragere de documente. Ancheta are însă implicaţii la nivel extrem de înalt şi îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiţie. Încercând să descopere adevărul, Cristian intră într-o zonă periculoasă şi se expune unor revelaţii dureroase şi neaşteptate.

Distribuţia este completată de Mihai Constantin, Andreea Vasile, Dan Condurache, Liviu Pintileasa, Mihai Smarandache, Alin Florea, Lucreţia Mandric, Sore Mihalache, Ionuţ Caras şi Virgil Ogăşanu.

Loredana Novak şi Tudor Giurgiu semnează scenariul filmului. Director de imagine este Marius Panduru, montajul este semnat de Lemhényi Réka, de scenografie s-a ocupat Cristian Niculescu, iar costumele au fost create de Szélyes Andrea. Muzica este compusă de Viktor Chouchkov.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici