Kelemen: Comasând MŢR cu Muzeul Satului, distrugi ambele instituţii, ca să faci ce? Care e raţiunea?

"Dacă eu aş fi ministru, nu aş accepta şi aş spune că e o greşeală. (...) Din punctul meu de vedere, ar fi o greşeală atât comasarea celor două instituţii, cât şi mutarea, darea Muzeului Antipa la alte instituţii, fie că e vorba de Mediu, fie că e vorba despre alt minister. Nu rezolvi nimic comasând cele două instituţii. De fapt, distrugi ambele muzee, ambele instituţii culturale, ca să faci ce? Că nu am înţeles ce vrea să iasă", a declarat Kelemen pentru MEDIAFAX.

În opinia sa, această comasare nu este justificată având în vedere faptul că sunt două instituţii muzeale cu publicuri diferite.

Totodată, Kelemen Hunor a lăudat managementul celor două muzee: "Eu îi cunosc pe amândoi managerii. Consider că Paulina Popoiu (directorul general al Muzeului Satului - n.r) este una dintre cele mai bune directoare de muzee din România. Îl ştiu şi pe Virgil Niţulescu (directorul MŢR – n.r.). Dincolo de manageri, profilul şi publicul ţintă al muzeului contează".

El a precizat că Muzeul Satului "merge foarte bine", este un muzeu foarte bine gândit, foarte bine construit.

"Au fost făcute investiţii serioase, cel puţin în mandatul meu, cu vizitatori foarte semnificativ ca şi număr, dar nu numai. Eu cred că un muzeu în aer liber, cum este Muzeul Satului, cu acest profil ar trebui să fie dezvoltat şi în continuare, şi nu comasat cu altceva", a adăugat Kelemen Hunor.

De asemenea, Kelemen a arătat că Muzeul Ţăranului Român, mai ales după punerea în practică a conceptului lui Horia Bernea, are un public ţintă foarte bine conturat.

Menţionând că a văzut şi el "replicile de la Cotroceni şi ce a mai apărut în presă", fostul ministru al Culturii a spus: "Eu aş fi împotrivă, eu nu aş accepta, nu aş face în calitate de ministru aşa ceva. Dacă eu aş decide, i-aş convinge pe toţi cei care vin cu o astfel de idee".

Kelemen Hunor a susţinut însă că face aceste declaraţii nu neapărat în calitate de fost ministru al Culturii, ci ca om care are o relaţie cu lumea culturală şi înainte de a intra în lumea politică şi după.

"În calitate de Hunor Kelemen, nu de ministru al Culturii - care nu te ajută clar la nimic -, consider că este o greşeală comasarea celor două muzee", a continuat el.

Kelemen a mai spus că şi intenţia de a trece Muzeul Antipa în subordinea Ministerului Mediului este nejustificată.

"Dacă pe fir a intrat Ministrul Mediului, atunci chiar nu mai înţeleg nimic. Atunci, imediat, intru şi eu la bănuieli: cine ce doreşte cu acea clădire superbă, de altfel, care necesită restaurări, dar nu are probleme de structură, probleme foarte grave. Este o întrebare foarte bună şi poate la care cineva va da un răspuns. Nu înţeleg raţiunea. E adevărat că este un muzeu de ştiinţe ale naturii, dar atunci de ce să nu treacă la Educaţie, de ce la Ministerul Mediului? Eu nu înţeleg logica. Vrea să aibă şi Ministerul Mediului un muzeu? E o ambiţie să ai în subordine, în coordonare un muzeu? Nu ştiu. Nu am înţeles, nu înţeleg logica acestor iniţiative", a comentat Kelemen Hunor.

Pe de altă parte, acesta a susţinut că este bine că astfel de intenţii au apărut în spaţiul public, pentru că astfel va exista o dezbatere în legătură cu acest subiect.

El a adăugat că România "are de recuperat enorm de mult" în ceea ce priveşte instituţiile de cultură, instituţiile muzeale.

"Sunt câteva muzee care, în ultima perioadă, au intrat în rândul muzeelor europene. Muzeul Satului este unul dintre astfel de instituţii, Muzeul Ţăranului Român, fără doar şi poate. Muzeul Antipa este un muzeu foarte atractiv în acest moment, după investiţia foarte substanţială, şi mai sunt şi alte muzee, în Iaşi, Muzeul Naţional de Artă...", a arătat Kelemen.

În opinia sa, dacă cineva vrea să facă un pas important în această zonă, ar trebui să se concentreze asupra Muzeului de Istorie.

"Acolo e nevoie de bani, de investiţii şi eu - dacă cineva m-ar întreba, dar, sigur, nu mă întreabă nimeni - i-aş sfătui pe cei care guvernează acum să se concentreze asupra Muzeului de Istorie. Acolo trebuie găsită o soluţie atât pentru consolidarea muzeului, cât şi pentru a continua investiţiile începute anterior. (...) Acolo sunt problemele importante, şi nu la Muzeul Satului, şi nu la Muzeul Ţăranului Român", a susţinut Kelemen.

Paulina Popoiu, directorul general al Muzeului Satului din Capitală, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că, în urma întâlnirii avute cu ministrul Culturii, Gigel Ştirbu, are certitudinea că acesta nu îşi va da acordul privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român (MŢR).

Citeşte şi: Directorul Muzeului Satului: Am certitudinea că Ministerul Culturii nu îşi va acordul privind comasarea cu MŢR

Liberalul Gigel Ştirbu, învestit, marţi, în funcţia de ministru al Culturii, a declarat pentru MEDIAFAX, marţi seară, că nu este de acord cu comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român (MŢR) din Bucureşti, afirmând că "MŢR este o instituţie emblematică" pentru spiritualitatea poporului român.

Citeşte şi: Ştirbu, despre comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului: Nu sunt de acord cu această iniţiativă

Totodată, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a precizat, marţi, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, că "a fost o discuţie" privind preluarea Muzeului Antipa de către instituţia pe care o conduce, dar nu s-a luat nicio decizie.

Ministrul Rovana Plumb nu a mai făcut nicio altă precizare privind existenţa unui proiect de hotărâre de Guvern care prevede trecerea Muzeului Antipa de la Ministerul Culturii la Ministerul Mediului, dar şi preluarea de către muzeul de ştiinţe ale naturii a clădirii ocupate de Muzeul Ţăranului Român, ce ar urma să fie comasat cu Muzeul Satului.

Directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, Virgil Niţulescu, a arătat într-o scrisoare deschisă adresată marţi premierului Victor Ponta că a fost "informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa»".

"În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău", se mai arată în scrisoarea deschisă adresată premierului.

Secretarul de stat din Ministerul Culturii, Radu Boroianu, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că acest minister nu a iniţiat proiectul care prevede comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român din Capitală, care se află "în mapa de şedinţă a Guvernului".

Boroianu a mai declarat că noul ministru al Culturii, Gigel-Sorinel Ştirbu, nu va susţine acest proiect, afirmând că a discutat cu acesta poziţia sa privind proiectul de comasare a celor instituţii muzeale. "Mi-a confirmat că nu este de acord cu această comasare", a subliniat Boroianu pentru MEDIAFAX.

Totodată, Dumitru Murariu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că nu ştie de existenţa unui proiect de Hotărâre de Guvern care ar face ca muzeul pe care îl conduce să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Preşedintele Traian Băsescu i-a cerut, marţi, noului ministru al Culturii, Gigel Ştirbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: "Comasaţi-le!".

După ce a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru, Gigel Ştirbu s-a îndreptat spre preşedintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, preşedintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Ţăranului Român.

"Comasaţi-le!", a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, a afirmat, marţi, că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu MŢR s-ar "desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească", greşeală pe care a făcut-o "cu vădită intenţie" numai "regimul comunist".

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială.

Muzeul a fost evacuat din clădirea de pe Şoseaua Kiseleff, care i-a fost destinată, în 1953, pentru găzduirea Muzeului Lenin - Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de Istorie a Partidului Comunist. Până în anul 1978, Muzeul Ţăranului Român a fost găzduit de Palatul Ştirbei, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceauşescu, a fost desfiinţat, prin unificare cu Muzeul Satului, iar "întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în nişte condiţii absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu şi să îl îngrijească", a relatat Niţulescu.

În 1990 a fost reînfiinţat Muzeul Ţăranului Român, fiind desprins de Muzeul Satului.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Bucureşti a fost redeschis în septembrie 2011, după ce fusese închis pentru renovare şi modernizarea expoziţiei permanente în ianuarie 2009.

Clădirea care adăposteşte Muzeul Antipa a fost consolidată şi restaurată, între 1996 şi 2005, iar expoziţia, refăcută, în 2000. Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente a Muzeului Antipa au început în februarie 2009, instituţia fiind închisă pentru public. Instituţia urma să fie redeschisă în mai 2010, însă finalizarea lucrărilor a fost întârziată din mai multe cauze, precum întârzierea tranşelor de fonduri de la Ministerul Culturii şi a unor comenzi din străinătate, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Muzeului Antipa. Valoarea lucrărilor de modernizare a fost de 13 milioane de euro (10,9 milioane de euro fără TVA), fiind acoperită în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, dar şi prin fonduri structurale (600.000 de euro).

Inaugurarea oficială a Muzeului "Grigore Antipa" în actualul sediu a avut loc în prezenţa Regelui Carol I, a Prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria, pe 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice, create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume şi care, datorită calităţii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi străinătate. Dioramele din muzeele de ştiinţele naturii sunt prezentări expoziţionale, ecologice şi biogeografice, în care speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi şi în decoruri care imită mediul lor natural de viaţă.

Actualul patrimoniu al muzeului este format din colecţii zoologice, de minerale şi roci, paleontologice şi etnografice. În urma colectărilor realizate de specialişti din ţară şi străinătate, a donaţiilor şi achiziţiilor, colecţiile muzeului au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste 2 milioane de piese, dintre care 2.000 sunt expuse.

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat fiinţă Muzeul Satului Românesc, creaţie a Şcolii Sociologice Române, înfiinţată şi condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din ţară, după secţia în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înfiinţată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii '30, în Europa existau doar două muzee în aer liber - Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), şi Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din Bucureşti avea o suprafaţă de 5 hectare şi cuprindea 30 de case ţărăneşti, caracteristice diferitelor zone din ţară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalaţii, precum şi colecţii de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarţe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum şi 93.000 de fotografii documentare alb-negru şi color.