Marele scriitor rus Aleksandr Soljeniţîn a încetat din viaţă

Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, Aleksandr Soljeniţîn a decedat "ca urmare a unei insuficienţe cardiace acute" duminică, la ora locală 23.45 (24.45 ora României), a declarat fiul său Stepan, citat de agenţia Itar-Tass.

Scriitorul, bolnav de mai mulţi ani, nu apărea decât rar în public. Imaginile televizate îl înfăţişează în timpul primirii de oaspeţi la casa sa din Troiţe-Likovo, la nord-est de Moscova, în scaun rulant.

Soljeniţîn a dezvăluit lumii realitatea din sistemul concentraţionar sovietic în lucările sale "O zi din viaţa lui Ivan Denisovici", "Primul cerc" şi "Arhipelagul Gulag".

"La sfârşitul vieţii mele, pot spera că materialul istoric (...) pe care l-am colectat va intra în conştiinţele şi memoria compatrioţilor mei", declara el în 2007, după ce preşedintele Vladimir Putin i-a acordat prestigiosul Premiu de Stat rus.

Noul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, a exprimat condoleanţe familiei scriitorului, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt, Natalia Timakova.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a adus, luni, un omagiu lui Aleksandr Soljeniţîn, "una din cele mai mari conştiinţe ale Rusiei din secolul XX".

"Intransigenţa sa, idealul său şi viaţa sa lungă şi frământată fac din Aleksandr Soljeniţîn o figură fabuloasă, moştenitoare a lui Dostoievski. El aparţine panteonului literaturii mondiale. Aduc un omagiu memoriei sale", a scris Sarkozy.

Născut la 11 decembrie 1918, la Kislovodsk, localitate din Caucaz, Soljeniţîn aderă al idealurile revoluţionare ale regimului care se năştea în acei ani şi studiază matematica.

Atrilerist în timpul celui de-al doilea război mondial, el este arestat în 1945 şi condamnat la opt ani de închisoare pentru că a criticat competenţele de comandant militar ale lui Stalin într-o scrisoare trimisă unui prieten.

Eliberat în 1953, el publică în 1962 povestea unui deţinut din Gulagul sovietic, "O zi din viaţa lui Ivan Denisovici", după ce a primit aprobarea noului lider de la Moscova, Nikita Hruşciov.

Alte lucrări ale lui Soljeniţîn, "Pavilionul Canceroşilor" şi "Primul Cerc" sunt tipărite clandestin iar în străinătate cunoaşte un mare succes.

A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1970, dar în 1974 autorităţile de la Moscova i-au retras cetăţenia rusă, expulzându-l din URSS. El a locuit apoi în Germania, Elveţia şi Statele Unite, înainte de a reveni în Rusia în 1994 după destrămarea Uniunii Sovietice.

După întoarcerea în ţara natală, el a criticat Occidentul şi evoluţia Rusiei post-sovietice, făcând apel la reîntoarcerea la valorile morale tradiţionale.

El a apreciat însă rolul lui Vladimir Putin, preşedinte în perioada 2000-2008, devenit premier între timp, un partizan al restabilirii puterii şi mândriei Rusiei, în pofida trecutului său de ofiţer KGB.

"Putin a primit drept moştenire o ţară jefuită şi îngenuncheată, cu o majoritate a populaţiei demoralizată şi în mizerie. Iar el a început reconstrucţia sa (...) pas cu pas, încet. Aceste eforturi nu au fost remarcate şi apreciate imediat", a precizat Soljeniţîn într-un album publicat în aprilie şi dedicat preşedintelui.

În 2006, Soljeniţîn a acuzat NATO că pregăteşte "încercuirea totală a Rusiei şi pierderea suveranităţii sale".

Putin, care l-a vizitat la 12 iunie 2007 pentru a-i conferi Premiul de Stat, l-a elogiat atunci pe cel care şi-a "dedicat viaţa patriei".

"Milioane de oameni din lume asociază numele şi operele lui Aleksandr Isaevici Soljeniţîn cu soarta Rusiei însăşi", a declarat atunci Putin.