Mihail Şişkin, candidatul Rusiei la Nobel: Poporul român şi cel rus au foarte multe lucruri în comun

Mihail Şişkin, ale cărui cărţi au fost traduse în 25 de limbi, a vorbit în cadrul conferinţei de presă, organizată la librăria Cărtureşti-Magheru, despre traducerea în limba română a romanului "Părul Venerei", dar şi despre ce înseamnă să fii scriitor sub dictatură şi despre bucuria de a veni în România.

Romanul "Părul Venerei" - apărut la Curtea Veche Publishing, în traducerea Antoanetei Olteanu - a câştigat în 2005 premiul Nacionalnyi Bestseller, fiind opera autorului cea mai apreciată de critica internaţională.

În cadrul conferinţei de presă, Mihail Şişkin a detaliat despre sursele autobiografice ale romanului, afirmând că acesta s-a născut din experienţa de traducător pentru emigranţii care cereau azil în Elveţia. Poveştile auzite, ce cuprindeau în miezul lor toată oroarea acestei lumi, au ajuns să formeze materialul pentru roman, dat fiind că "singura modalitate de a depăşi aceste orori este să scrii despre ele". "Scriitorul adună toate aceste poveşti şi le face cadou, dar el nu trebuie să transmită atrocitatea, ci să o absoarbă, să transmită căldură sufletească, dăruind cărţi despre depăşirea cruzimii şi a suferinţei. Scriitorul trebuie să scrie despre om în general. Ca scriitor trebuie să las politica deoparte, în seama jurnaliştilor", a spus Mihail Şişkin.

Pe lângă transcrierea interviurilor, în cadrul conferinţei de presă, Mihail Şişkin a dezvăluit cealaltă sursă esenţială a romanului: este vorba despre jurnalul mamei sale, pe care aceasta i l-a încredinţat înainte de a muri de cancer. Uimirea lui Şişkin a fost să descopere în paginile jurnalului scris în anii '40-'50, ani cumpliţi pentru istoria Rusiei, tonul luminos şi fericit al unei tinere care aştepta iubirea, care scria despre bucuria de a trăi, ca şi cum istoria întunecată nici nu ar fi existat. Jurnalul mamei i-a inspirat scriitorului fragmentele din jurnalul Izabelei Iurieva (1900-2000), o celebră cântăreaţă a Rusiei, care "a trăit întregul secol rusesc cu toate ororile lui".

Cu toate că se află pentru prima oară în România şi nu cunoaşte foarte multe lucruri despre literatura română, Mihail Şişkin susţine că poporul român şi cel rus împărtăşesc foarte multe lucruri din punct de vedere istoric. Dar cu o mică mare diferenţă: norocul României a fost acela că liderii politici din perioada neagră a comunismului nu au fost şi scriitori, asemenea prim-secretarilor din URSS despre operele cărora trebuia să scrie compuneri pe când era elev în anii '60, a afirmat Mihail Şişkin în conferinţa de presă.

Cu nostalgie firească, Şişkin s-a referit şi la momentul de graţie de la începutul secolului trecut, când literatura rusă era universală şi pătrundea în sufletul cititorilor din orice colţ al Europei. Acest moment de graţie s-a pierdut însă brutal în perioada comunistă, când "scriitorilor li s-a smuls limba şi s-a format o subcultură penitenciară, de gulag". "Sarcina mea este să readuc literatura rusă la acest nivel universal. Nu ştiu nimic despre literatura română, dar probabil se confruntă cu aceeaşi problemă", a spus scriitorul.

Din acest motiv, pe lângă germană, Mihail Şişkin scrie în continuare în limba rusă, deşi se află în relaţii tensionate cu puterea de la Kremlin. Autorul trăieşte în Elveţia de mai mulţi ani, iar în luna martie a refuzat să reprezinte Rusia la un eveniment literar major care avea loc în Statele Unite ale Americii, motivând că nu doreşte să fie vocea "unei ţări unde puterea a fost preluată de un regim corupt şi criminal", după cum a relatat publicaţia The Guardian.

Volumul "Părul Venerei" va fi lansat vineri, de la ora 18.30, la Galeriile Artmark din Bucureşti, în cadrul evenimentului scriitorul urmând să discute cu publicul român.

Conform editurii Curtea Veche, "Părul Venerei" este un roman strălucitor, care poate fi invocat ca un argument ultim al ideii că literatura rusă nu a murit. Credinţă şi spiritualitate, importanţa de-a vibra la frumuseţea lucrurilor efemere sub ameninţarea morţii, căutarea iubirii, dialoguri filosofice, referinţe mitologice şi reflecţii pline de miez, toate se întrepătrund în "Părul Venerei".

Mihail Şişkin s-a născut în 1961 la Moscova şi a studiat la Institutul Pedagogic din Capitală. După absolvire a lucrat ca jurnalist şi apoi ca profesor de engleză şi germană. În 1995 s-a mutat în Elveţia, unde locuieşte şi astăzi. În prezent, Şişkin lucrează ca interpret asistând autorităţile elveţiene în intervievarea persoanelor din Rusia sau din alte părţi ale fostei Uniuni Sovietice care cer azil.

Mihail Şişkin a fost recompensat cu prestigioase premii internaţionale precum premiul "Cantonului Zürich" în 2000, "Prix Du Meilleur Livre Étranger" (secţiunea eseu) în 2005, premiul "Grinzane Cavour" în 2007, premiul internaţional pentru literatură "Haus der Kulturen der Welt", în 2011.

De acelaşi autor, la Curtea Veche Publishing a mai apărut "Scrisorar" (2012). Editura mai are, de asemenea, în pregătire romanul "Vzatje Izmaila" ("Luarea Izmailului"), apărut în 1999, care a câştigat premiul Russkii Buker în 2000.