Ministerul Culturii vrea să înfiinţeze Institutul Filmului. Cinemateca Română ar putea avea filiale în ţară

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern (HG), aflat în prezent în perioada de consultare publică, Institutul Naţional al Filmului va fi o instituţie publică de cultură cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii.

Institutul Naţional al Filmului va fi finanţat din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Institutul va fi lansat în contextul reorganizării Arhivei Naţionale de Filme - o instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Centrului Naţional al Cinematografiei -, ca urmare a comasării prin absorbţie cu Studioul Video Art şi cu Studioul de Creaţie Cinematografică din Bucureşti, care se desfiinţează.

În cadrul Institutul Naţional al Filmului va funcţiona Cinemateca Română şi Laboratorul de Restaurare a Peliculei.

Astfel, Institutul Naţional al Filmului va îndeplini funcţia de depozit legal şi voluntar pentru filmele cinematografice de orice gen, pentru materialele primare şi intermediare ale acestora, precum şi pentru alte materiale şi documente privind istoria cinematografiei naţionale şi universale.

În vederea conservării, restaurării şi valorificării filmelor cinematografice româneşti, Institutul Naţional al Filmului va beneficia de 3% din Fondul cinematografic, în baza unui protocol încheiat cu Centrul Naţional al Cinematografiei.

În acest sens, Institutul Naţional al Filmului va avea ca obiect de activitate evidenţa, cercetarea, colecţionarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului de filme, precum şi organizarea şi sprijinirea, prin Cinemateca Română, a promovării culturii cinematografice în România.

De asemenea, Institutul Naţional al Filmului va avea ca scop promovarea valorilor cultural-artistice, pe plan naţional şi internaţional, prin producerea, videotecarea şi editarea, pe orice tip de suport şi prin orice procedee tehnice, prin filme video-documentare, de ficţiune şi experimentale, de scurt şi de lung metraj a acţiunilor culturale.

Totodată, în activitatea sa, Institutul Naţional al Filmului va asigura îndeplinirea obiectivelor generale precum colecţionarea documentelor scrise şi de orice altă natură ale culturii cinematografice româneşti şi universale, promovarea multiculturalismului şi prezervarea identităţilor culturale în domeniul cinematografiei, cercetarea, clasificarea şi restaurarea colecţiilor de filme, creaţia şi producţia de filme de ficţiune lung şi scurtmetraj, filme documentare, ştiinţifice, de ştiinţă popularizată, didactice, jurnal de actualităţi şi filme publicitare, creaţia şi producţia de seriale, filme de televiziune şi filme de orice gen, pe suport magnetic sau digital şi realizarea de coproducţii, prestarea de servicii cinematografice pentru beneficiari din ţară şi străinătate.

Potrivit proiectului de hotărâre, Institutul Naţional al Filmului va trebui să achiziţioneze, în condiţiile legii, materiale, copii de filme, documente sau obiecte de profil, de interes cultural, istoric, documentar, ştiinţific, tehnic ori artistic, din ţară şi din străinătate sau de la colecţionari privaţi. O altă responsabilitate a Institutului va fi organizarea de expoziţii şi manifestări culturale în ţară şi în străinătate şi editarea programului Cinematecii Române, a pliantelor şi cărţilor specifice domeniului de activitate.

De asemenea, Institutul va realiza, direct sau în colaborare ori coproducţie, cu parteneri din ţară sau din alte ţări, producţii audiovizuale pe orice tip de suport, şi în principal, filme de artă, experimentale, documentare de artă de scurt, mediu şi lung metraj, de cercetare în domeniul audiovizual. Institutul va propune spre aprobare Ministerului Culturii programe şi proiecte pentru susţinerea şi dezvoltarea de noi forme de exprimare artistică audiovizuale şi aprofundarea în conceptul filmului documentar de artă a tehnicilor multimedia şi asigură gestionarea acestora, potrivit legii.

Conform proiectului de HG, Institutul va realiza reproducerea, la cerere şi contra cost, a producţiilor şi fixărilor audiovizuale pe care le-a realizat sub orice formă, cu respectarea legislaţiei privind drepturile de autor, va realiza, pe bază contractuală, orice fel de producţii şi fixări audiovizuale, potrivit obiectului său de activitate, şi va difuza şi comercializa filmele şi publicaţiile realizate, prin reţelele specializate de librării şi muzee.

De asemenea, Institutul "va fundamenta cheltuielile de creaţie şi producţie, preţurile de livrare ale filmelor, lucrări şi prestări de servicii cinematografice şi va face propuneri pentru aprobarea nivelului subvenţiilor necesare completării resurselor de finanţare a producţiei de filme".

În acest context, în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii cinematografice şi a promovării filmului românesc, Institutul Naţional al Filmului va putea înfiinţa filiale ale Cinematecii Române în alte localităţi din ţară, prin decizia conducătorului institutului, cu aprobarea Ministerului Culturii, şi va putea organiza programe itinerante de cinematecă.

Bunurile aflate în patrimoniul naţional al cinematografiei, în proprietatea publică a statului şi în administrarea Institutului Naţional al Filmului se compun din materiale documentare precum fotografii, afişe, scenarii, partituri muzicale, colecţii de documente şi alte bunuri legate de istoria filmului românesc, dar şi din sălile de cinematograf Eforie, Union şi Studio din Bucureşti.

În administrarea Institutului Naţional al Filmului se află materiale documentare precum: fotografii, afişe, scenarii, partituri muzicale, colecţii de documente şi alte bunuri legate de istoria filmului românesc; cărţi, periodice, reviste din domeniul cinematografic, aparatură tehnică şi alte echipamente, utilaje sau piese de importanţă istorică, documentară, tehnică, materiale primare, intermediare şi copii pozitive ale filmelor străine difuzate sau achiziţionate prin schimburi, dar şi clădirile şi terenul aferent în suprafaţă de 84.559 metri pătraţi, situate în comuna Jilava, şoseaua Sabarului, numărul 2, judeţul Ilfov.

Tot din administratea Institutului fac parte şi bunurile mobile şi imobile aflate în administrarea Centrului Naţional al Cinematografiei pentru Arhiva Naţională de Filme.

Potrivit proiectului de HG, numărul maxim de posturi al Institutului Naţional al Filmului este de 117.

Institutului Naţional al Filmului va fi condus de un manager (director general), pe baza contractului de management, încheiat în urma unui concurs de management organizat potrivit legii. Managerul Institutului va îndeplini funcţia de ordonator terţiar de credite, va conduce întreaga activitate a instituţiei şi o va reprezinta în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, se mai spune în proiect.

Proiectul de HG privind înfiinţarea Institutului Naţional al Filmului a fost elaborat după ce ministrul Culturii, Daniel Barbu, a anunţat pe 4 iulie, într-o conferinţă de presă, că Executivul a adoptat două ordonanţe de urgenţă, una care modifică managementul instituţiilor publice de cultură şi o alta prin care o serie de instituţii publice din subordinea ministerului se reorganizează. Atunci, ministrul Culturii a anunţat că va fi înfiinţat Institutul Naţional al Filmului, prin consolidarea şi lărgirea misiunii Arhivei Naţionale de Filme.