Ministerul Culturii vrea să introducă trei obiceiuri româneşti în patrimoniul imaterial UNESCO - VIDEO

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, marţi, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a semnat documentele prin care România a înaintat către Secretariatul Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial trei dosare de candidatură pentru Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii.

Cele trei dosare se referă la: Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova, dosar întocmit în comun de România şi Republica Moldova; Pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc; Pelerinajul de la Mănăstirea Moisei cu ocazia sărbătorii de Sfânta Marie Mare (Adormirea Maicii Domnului).

Demersul se înscrie în efortul MCPN de intensificare a conectării României la schimburile culturale mondiale şi a prezenţei active a ţării noastre în forurile culturale internaţionale, se mai spune în comunicat.

Colindatul în ceată bărbătească este un obicei vechi în cultura românească. În spaţiul Republicii Moldova, în România, dar şi în teritoriile aferente spaţiului româneasc, obiceiul este numit colindat. Originea lui latină a fost discutată repetat şi este general acceptată. Timp de secole a însoţit poporul român, articulându-i viaţa după normele înalte ale eticii şi esteticii populare.

El concentrează valori de primă importanţă ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin tradiţia oralităţii. În timpul practicării colindatului sunt luaţi în considerare toţi membrii societăţii, fiecare are rolul său ca parte a întregului colectiv. Obiceiul a educat în spiritul acestei tradiţii sute de generaţii de copii şi de tineri, făcându-i creatori şi purtători ai patrimoniului cultural imaterial, cetăţeni demni ai comunităţii.

Începuturile pelerinajului de la Şumuleu-Ciuc datează din secolul al XV-lea, când papa Eugeniu al IV-lea aprobă, în anul 1444, un pelerinaj de donaţie pentru terminarea bisericii în construcţie. Mai târziu, pelerinajul s-a datorat statuii făcătoare de minuni, care i-ar fi înzestrat pe secuii din zonă cu forţă şi curaj, reuşind să învingă, de Rusaliile anului 1567, oastea protestantă a lui Sigismund. În prezent, a devenit sărbătoarea maghiarimii de pretutindeni. În sâmbăta de Rusalii vin pelerinii din toate colţurile lumii. Şi tot aici are loc, în luna iulie, "Întâlnirea celor 1.000 de fete secui".

În fiecare an, cu prilejul praznicului Adormirii Maicii Domnului, în Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, mii de credincioşi, îmbrăcaţi în costume populare, pornesc spre Mănăstirea Moisei, unul dintre cele mai celebre centre de pelerinaj din zonă. Conduşi de preotul din sat, pelerinii pornesc pe jos, către mănăstire intonând imnuri închinate Maicii Domnului. Ajunşi la mănăstire veghază şi cântă toată noaptea din ajunul praznicului.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitaţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Lista numără în prezent 166 de opere din 76 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natura şi la univers, tehnici legate de meştesuguri tradiţionale.

Până în prezent, România apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţiii UNESCO cu ritualul Căluşului, inclus pe 25 noiembrie 2005, şi cu Doina, inclusă în 2 octombrie 2009.