O problemă gramaticală în sanscrită care i-a lăsat fără soluţii pe savanţi încă din secolul al V-lea î.Hr., a fost rezolvată de un doctorand al Universităţii din Cambridge. Rishi Rajpopat, în vârstă de 27 de ani, a descifrat o regulă predată de Panini, un maestru al limbii sanscrite antice care a trăit în urmă cu aproximativ 2.500 de ani.
Sanscrita este vorbită în India doar de aproximativ 25.000 de persoane dintr-o populaţie de peste un miliard de locuitori, a precizat universitatea. Rajpopat a declarat că a avut „un moment de evrica la Cambridge” după ce a petrecut nouă luni „fără a ajunge nicăieri”.
„Am închis cărţile pentru o lună şi m-am bucurat pur şi simplu de vară, înotând, mergând cu bicicleta, gătind, rugându-mă şi meditând. Apoi, cu părere de rău, m-am întors la muncă şi, în câteva minute, în timp ce întorceam paginile, aceste modele au început să apară şi totul a început să aibă sens”, a povestit indianul, potrivit BBC.
El a mai spus că „petrecea ore întregi în bibliotecă, inclusiv în miez de noapte” şi că a trebuit să mai lucreze încă doi ani şi jumătate la această problemă. Studentul a folosit o pagină dintr-o copie din secolul al XVIII-lea a unui text sanscrit Panini pentru a-şi demonstra teoria.
Gramatica lui Panini se baza pe un sistem care funcţiona ca un algoritm pentru a transforma baza şi sufixul unui cuvânt în cuvinte şi propoziţii corecte din punct de vedere gramatical. Cu toate acestea, două sau mai multe dintre regulile lui Panini se aplică adesea simultan, ceea ce duce la conflicte.
Rajpopat a respins interpretarea tradiţională a regulii şi a constatat că „maşina lingvistică” a lui Panini producea cuvinte corecte din punct de vedere gramatical, aproape fără excepţii.
„El a găsit o soluţie extraordinar de elegantă la o problemă care i-a lăsat perplecşi pe cercetători timp de secole. Această descoperire va revoluţiona studiul sanscritei într-un moment în care interesul pentru această limbă este în creştere”, a declarat profesorul de sanscrită Vincenzo Vergiani.