Nae Caranfil: Era un vis al meu să fac un film care să semene cu cinema-ul care m-a format

Nae Caranfil stă în centrul unei mese "de nuntă", alături de vedetele noului său film, în Piaţa Martirilor, între Spitalul Filantropia reconstruit în curtea Politehnicii de pe strada Gheorghe Polizu din Capitală, ca şi Banca Naţională, magazinul "Avântul Îmbrăcămintei" şi Cantina "Victoria" - unde, în interior, sunt scrise mesaje de încurajare a proletarilor, dar sunt adăpostite şi laptopurile echipei de filmare.

Dacă producătorul Bobby Păunescu, actorii Mark Strong şi Vera Farmiga şi Nae Caranfil, "Maestro" cum îi spun artiştii săi, sunt filmaţi de cele câteva camere video ale jurnaliştilor veniţi la conferinţa de presă, o singură cameră filmează din direcţia opusă, dinspre echipa filmului către vizitatori şi aceasta este camera de recuzită, cu care personajele din "Closer to the Moon" vor reconstitui jaful la care au luat parte, ca pedeapsă dată de autorităţile comuniste.

Nae Caranfil prezintă povestea Marelui Jaf Comunist în "Closer to the Moon", de data aceasta cu un text în limba engleză şi o distribuţie de Hollywood.

În 1959, o maşină a Băncii de Stat din România este jefuită de o sumă uriaşă - 1,6 milioane de lei (echivalentul a circa 250.000 de dolari la vremea respectivă). Un grup de bărbaţi înarmaţi şi o femeie fug cu banii. Tâlharii sunt prinşi în două luni şi constrânşi să filmeze un documentar ce reconstituie jaful secolului şi ancheta. "Reconstituirea" (1960), de Virgil Calotescu, devine o senzaţie în România, care sărbătorea 15 ani de la preluarea puterii de comunişti. Deşi destinat doar cercului închis al organizaţiilor de partid, mulţi încercau să se strecoare să vadă filmul. Între timp, cei şase fuseseră judecaţi într-un simulacru de proces şi condamnaţi la moarte (bărbaţii) sau la muncă silnică (femeia).

Înconjuraţi de bannere roşii, pe care scria "Trăiască 23 august, a XVI-a aniversare a eliberării patriei noastre de sub jugul fascist", şi faţă în faţă cu o statuie cu proletari, descoperită în subsolul de la Casa Scânteii, actorii de la Hollywood au povestit că au lăsat în urmă glamour-ul superproducţiilor pentru a veni la "izvorul" filmelor independente, unde artistul participă la produsul finit.

Mark Strong, care joacă rolul lui Max Rosenthal, a spus că a fost atras de poveste tocmai pentru că, după ce a citit scenariul, a simţit nevoia să spună această istorie tuturor cunoscuţilor săi. Strong a spus, de asemenea, că lucrul care i se pare complet "nebritanic", dar şi profund atrăgător la acest film este "juxtapunerea dintre comedie şi tragedie".

"Nu este un lucru foarte englezesc să găseşti comicul în tragic", a spus actorul. "Trebuie să încercăm să vedem cum este să trăieşti în comunism", a mai spus Mark Strong.

De altfel, şi pentru Vera Farmiga - care a spus că de-abia a ajuns să treacă de aparenţele personajului său, Alice - înţelegerea vieţii din perioada comunistă a fost cea mai mare provocare.

"Faptul că am stat aici m-a ajutat să înţeleg ravagiile comunismului", a spus actriţa, povestind că, uneori, se plimbă prin Cişmigiu şi vorbeşte cu mamele care sunt în parc cu copiii lor. "Am înţeles, încet, nemulţumirea, revolta, nevoia de a avea o voce (...), fiind americană, am luat lucrurile acestea de-a gata", a spus ea, mărturisind că singura legătură personală pe care o are cu această parte a lumii este faptul că are o bunică ucraineană.

Pentru decoruri, echipa filmului a trebuit să construiască clădiri întregi, inclusiv o alimentară cu o firmă ştirbă, din care au rămas literele A, I, E, N, R. Dacă la frizerie, pe cel care intră în încăpere îl întâmpină clasicele scaune unde bărbaţii se aşezau să fie îngrijiţi, geamurile restaurantului dau către o clădire dezafectată, care a fost acoperită pentru filmare. Bineînţeles că echipa condamnaţilor la reconstituirea propriei crime trebuia să fie transportată cu o dubiţă de la Sahia Film.

Harry Lloyd, care joacă rolul operatorului care a filmat reconstituirea, a mărturisit că faptul că a venit în România să lucreze la un subiect românesc îi aminteşte despre cât de liber poate fi un artist. Actorul din serialul "Urzeala Tronurilor" a spus că filmele lui Nae Caranfil l-au făcut să accepte să facă parte din acest proiect. "Nimeni nu face filme din astea în Anglia", a spus el.

Actorii au mărturisit că îi spun lui Nae Caranfil, pe platouri, "Maestro", numele cu care este strigat şi regizorul reconstituirii jafului, din film. De altfel, Caranfil a spus, în glumă, că îşi doreşte ca filmul său să înceapă cu un insert în care să scrie: "70% din filmul acesta sunt fapte reale. Restul de 75% sunt poveşti".

Actriţa americană Vera Farmiga, nominalizată anul trecut la premiile Oscar, pentru rolul din filmul "Sus, în aer/ Up in the Air", o va interpreta pe fosta iubită a lui Max Rosenthal şi, totodată, mama copilului acestuia. Ea se întoarce de la Moscova, unde a făcut studii, când are loc drama de la Bucureşti.

Producătorul peliculei "Closer to the Moon" este Michael Fitzgerald.

Filmul "Closer to the Moon" este o coproducţie Franţa/ România/ Italia/ Polonia/ Statele Unite ale Americii şi are un buget de 7 milioane de euro.

Mark Strong este cunoscut pentru rolurile din filme precum "Sherlock Holmes" şi "RocknRolla", în regia lui Guy Ritchie, "Un ghem de minciuni" şi "Robin Hood", ambele în regia lui Ridley Scott, dar şi în "Green Lantern", de Martin Campbell, lansat de curând în cinematografe.

Pe de altă parte, actriţa Vera Farmiga este cunoscută şi pentru rolurile din "Cârtiţa", în regia lui Martin Scorsese, "Transfer de identitate", de Duncan Jones, şi "Breaking and Entering", de Anthony Minghella.

La prima sesiune a concursului Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC) din 2007, Nae Caranfil a primit o finanţare de 1,92 milioane de lei pentru proiectul de lungmetraj de ficţiune "Alice în ţara tovarăşilor", care are în centru povestea celui mai mare jaf din istoria Băncii Naţionale a României, organizat în 1959.

Nae Caranfil a mai regizat filme precum "Asfalt Tango" (1995), o coproducţie România/ Franţa, cu Charlotte Rampling şi Mircea Diaconu, "Dolce far niente" (1998), nominalizat la Globul de Cristal la Festivalul Internaţional de Film de la Karlovy Vary 1999, peliculă realizată în coproducţie cu Franţa, Italia şi Belgia, ce prezintă doi ani din viaţa tânărului Stendhal, petrecuţi în Italia, şi "Filantropica" (2002), care a câştigat premiul publicului la Festivalul de Film de la Paris şi premiul special al juriului la Festivalul goEast, de la Wiesbaden.

Totodată, filmul său "E pericoloso sporgersi" a fost prezentat la Quinzaine des Réalisateurs, la ediţia din 1993 a Festivalului de la Cannes, şi a câştigat marele premiu la Festivalul de Film Forum de la Bratislava, premiul criticii la Festivalul de Film de la Montpellier şi premiul special al juriului la Festivalul de Film La Baule.

În 2008, Nae Caranfil a lansat "Restul e tăcere", un lungmetraj despre realizarea primului film românesc - "Independenţa României", în 1911. "Restul e tăcere" este un regal de scene comice, decoruri grandioase şi costume de epocă, dar şi accente dramatice şi situaţii-limită. Pelicula a fost propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină, în 2008, iar scenariul filmului i-a adus lui Nae Caranfil Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Film de la Paris, în 1995.