INTERVIU- Simona Popescu. De la Apolodor la tinerii desculţi şi fetele cu coroniţă: "La Festivalul Gellu Naum a fost atmosferă flower-power"

Lumea îl cunoaşte foarte bine pe Apolodor, pinguinul lui Gellu Naum, "grăsuţ, atrăgător/ în fracul lui strălucitor", care pleacă în căutarea fraţilor lui din Labrador. "Cartea cu Apolodor" este una din cele mai cunoscute cărţi de poezie pentru copii în limba română, scrisă de Gellu Naum şi publicată pentru prima dată în 1959. Ce pierd din vedere oamenii care nu citesc poezie e că Apolodor nu e niciodată singur. Fapt important, căci la fel ca soarta fiinţelor umane, ursita pinguiniilor e guvernată de aceleşi emoţii: nici unii, nici alţii nu vor să fie singuri. Apolodor e parte din "menajeria poetică" a lui Naum, aşa că are mulţi prieteni. La fel şi în cazul oamenilor: mulţi prieteni poeţi s-au strâns la Festivalul "Gellu Naum".

Aşadar, în universul poetic, Apolodor, pinguinul, e parte din aceeşi lume unde se regăsesc un Athanor şi-un Vasco da Gama, pe un mal albastru, care-i, de fapt, un culoar al somnului unde se naşte Zenobia, pohemul de iubire. În ultima frază am încercat să combin corent, cât să-mi iasă descrierea unui univers, titlurile unor volume de versuri sau de proză din opera lui Gellu Naum.

Altfel, din lumea oamenilor avem următoarea ştire: Pe 5 şi 6 august a fost Festivalul "Gellu Naum", în Bucureşti şi Comana, sătuc unde se retrăgeau poetul şi soţia lui din plină vară până-n toamnă. Au fost mulţi poeţi români la festival şi Simona Popescu ne-a spus că totul a fost foarte "flower power, cu tineri desculţi şi fete cu coroniţă din iederă pe cap".

Prezentăm integral interviul cu Simona Popescu:

Reporter: Faceţi o prezentare a invitaţilor la Festivalul Gellu Naum în stilul lui Naum.
Simona Popescu: Nu există un stil Naum de a face prezentări... Ideea acestei întîlniri de poeţi şi cititori care s-a transformat în ceea ce îndeobşte se numeşte festival mi-a venit în decembrie trecut, cînd se încheia centenarul Gellu Naum (100 de ani de la naştere). Am organizat atunci o seară de lectură la care am invitat cîteva zeci poeţi. Apoi m-am gîndit că ar fi grozav dacă am repeta povestea în vară, în jurul datei de 1 august (data naşterii), la Comana, unde Lygia şi Gellu Naum se retrăgeau din primăvară pînă-n toamnă, în afara oraşului. Pentru că lucrurile se complicau, l-am întrebat pe Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, dacă ar putea sprijini acest mic proiect. A răspuns imediat pozitiv şi aşa s-a născut festivalul care a început în Bucureşti, pe 5 august, seara, şi s-a încheiat pe 6, la Comana. Bine am făcut, spun acum, după ce am văzut cum s-a umplut ochi grădina Green Hours de oameni!

Reporter: Ce ne mai spune Gellu Naum acum? Un mesaj din poezia lui, interpretat în 2016.
Simona Popescu: Mai bine un vers dintr-o poezie (Altfel pe altfel), fără interpretare (!):
„dezordinea şi altceva sunt nişte priviri profund pierdute între anii 1915 şi 2016”.

Reporter: Literatura lui Naum e cumva anti-festivalieră. De ce un Festival Gellu Naum?
Simona Popescu: Antifestivalier şi este festivalul ăsta, să nu ne încurcăm în cuvinte. Mi-am luat măsuri de precauţie. În loc de prezentarea fiecărui poet înaintea lecturii, fiecare cu palmaresul lui, am preferat un alt scenariu: invitaţii au avut posibilitatea să spună ceva despre ei, într-o frază, două. Ştiam că în jocul ăsta care presupune şi disponibilitate ludică nu pot intra toţi, aşa că am căutat interviuri ale invitaţilor, am ales cîte un fragment care mi s-a părut că-i reprezintă foarte bine şi asta a ţinut loc de tipica prezentare de pe la alte festivaluri, care creează inevitabil un fel de ierarhie. Iar la Comana s-a stat pe iarbă, la umbră, sau pe un ponton, lîngă balta cu stuf. Atmosferă flower-power, cu tineri desculţi şi fete cu coroniţă din iederă pe cap. S-a citit şi din Gellu Naum şi unii au vorbit despre el.

Reporter: Spuneţi-ne o poveste cu personajele Gellu Naum şi Simona Popescu.
Simona Popescu: Sînt mai multe în Salvarea speciei (prima mea carte despre Gellu Naum) şi altele în Clava (a doua). Iau de aici, din Clava, o întîmplare: „L-am însoţit într-o plimbare. Şi, la un moment dat, ajungem în faţa unei case frumoase, cu ferestre mari. Mă uit şi-i arăt: «Ia uitaţi ce de Apolodori!» În fereastră pinguini de pluş (sau de mătase), vreo cinci-şase, destul de mari, în ordine descrescătoare. Nu-i mai văzuse până atunci, deşi îşi făcea des plimbarea pe strada asta. Mai mergem ce mai mergem şi, în timp ce vorbim despre case, despre faptul că nu poate să scrie în Bucureşti pentru că nu are o cameră unde să poată aşeza o masă de lucru, văd deodată peste drum o clădire frumoasă pe a cărei boltă arcuită scrie mare, gravat în piatră: «CASA POETULUI». I-o arăt. Ne mirăm şi ne amuzăm. Îmi spune după câteva zile că a ieşit din nou la plimbare, cu altcineva, şi că au căutat «CASA POETULUI», dar n-au mai găsit-o. Nici pe Apolodori nu i-au văzut”.

Despre Simona Popescu

Cristina Simona Popescu s-a născut la Codlea, judeţul Braşov, în anul 1965. Este absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, în anul 1987. În prezent este conferenţiar universitar la catedra de literatură română a Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Descoperită de poetul Alexandru Muşina, în perioada în care era elevă de liceu la Braşov, a citit din creaţia proprie la Cenaclul de Luni, patronat de Nicolae Manolescu, şi a fost membră a Cenaclului Universitas condus de Mircea Martin. La începutul activităţii sale literare a fost membră a Grupului de la Braşov, format în anii 1980, alături de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea, împreună cu care a apărut în volumul Pauza de respiraţie.

A publicat:

Poezie: Xilofonul şi alte poeme, Editura Litera, Bucureşti, 1990 (traducere în limba maghiară: Xilofon, Editura Pont, Budapesta, 1998); Pauza de respiraţie (împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu şi Marius Oprea), Editura Litera, Bucureşti, 1991; Juventus, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1994; Noapte sau zi, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998; Juventus şi alte poeme, antologie, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004; Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2006 (traducere în limba franceză, cu o anexă în limba germană: Travaux en vert. Mon plaidoyer pour la poesie. Fragments, Editions Phi, Luxembourg, 2006);

Proză: Exuvii, Editura Nemira, Bucureşti, 1997; Editura Paralela 45, Piteşti, 2002; Editura Polirom, Iaşi, 2004, 2008, 2011, 2016 (traducere în limba poloneză: Wylinka, Editura Czarne, Wolowiec, 2002; traducere în limba maghiară: Vedlesek, Editura Pont, Budapesta, 2008); Rubik, român colectiv cu 29 de autori (coordonatoare), Editura Polirom, Iaşi, 2008;
Eseu: Volubilis, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998; Salvarea speciei. Despre suprarealism şi Gellu Naum, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000; Clava. Critificţiune cu Gellu Naum, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004; Autorul, un personaj, Editura Paralela 45, Piteşti, 2015.

Despre Festivalul "Gellu Naum"

În perioada 5-6 august, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, împreună cu Fundaţia „Gellu Naum” şi în parteneriat cu Green Hours jazz-café, au organizat prima ediţie a Festivalului Gellu Naum, care s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, la Bucureşti şi Comana, şi a reunit multe dintre cele mai importante nume de poeţi români contemporani, apropiaţi într-un fel sau altul de Gellu Naum şi de scrierile sale.

Iată ce spun organizatorii despre Festival: "Prin cele două întâlniri ne propunem realizarea unui dialog între spaţii şi timpuri de creaţie diferite şi totodată suprapuse, cu scopul valorificării patrimoniului literaturii române şi a culturii scrise recente. Pornind de la întrebarea „Cum am ajuns eu la Gellu Naum?”, poeţii ne invită acum la o incursiune printre memorii, amintiri, crochiuri, discursuri poetice, idei, toate voalate şi transferate prin propriile lentile lirice."

Invitaţii au fost: Constantin Abăluţă, Radu Andriescu, Magda Carneci, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Cipariu Dan Mircea, Dan Coman, Denisa Comanescu, Tudor Creţu, Domnica Drumea, Teodor Dună, Dinu Flămând, Sorin Gherguţ, Florin Iaru, Nora Iuga, Claudiu Komartin, Vasile Leac, Micleuşanu Mitoş, Vasile Mihalache, Petrişor Militaru, Gabriel Nedelea, Marius Oprea, Simona Popescu, Nicolae Prelipceanu, Alina Purcaru, Sebastian Reichmann, Merlich Saia, Angelica Stan, Dan Stanciu, Elena Vlădăreanu, Nina Zivancevic (SUA/Serbia), Subcapitol şi Home. Invitat special a fost Mircea Tiberian. Gazdele celor două evenimente au fost Simona Popescu şi Sebastian Reichmann.