O carte pe zi: „Pământul viitorului”, de Carlo Petrini

„Laudato si’ ” a fost titlul celei de-a doua encilice a Papei Francisc, cu subtitulul „pentru salvgarea casei comune”, scrisă în mai 2015 şi era consacrată problemelor de mediu şi sociale, ecologiei integrale şi, într-un fel, salvării Creaţiei. O encilică în care Papa critica consumerismul şi dezvoltarea iresponsabilă, denunţând degradarea mediului şi înclăzirea climatică.

În concordanţă cu mesajul „ecologiei integrale", lansat de papa Bergoglio, Carlo Petrini – fondatorul mişcării slow food şi creatorul reţelei internaţionale Terra Madre, agnostic şi fost comunist, a scris Ghidul de lectură Laudato si’.

Enciclica este o invitaţie la „reconectarea” cu toate creaturile vii şi cu Pământul pe care îl locuim. Acest volum – scriu editorii - reprezintă un alt pas către ecologia integrală şi se deschide cu trei dialoguri între Papa Francisc şi Carlo Petrini. Un dialog ce ar părea al contrastelor: între un agnostic şi un papă, între un fost comunist şi un catolic, între un italian şi un argentinian, între un bucătar şi un teolog. Totuşi, lucrurile merg strună şi cei doi se înţeleg. De ce ecologia integrală? Pentru că nu ajunge să acţionăm conform cifrelor pentru a salva planeta, ci este nevoie de o schimbare la nivel personal. Aceasta trebuie să se raporteze la lume într-un mod divers, cu onestitate, empatie, recunoştinţă.”

Dialogurile – realizate la 30 mai 2018, 2 iulie 2019 şi 9 iulie 2020 – sunt completate, în partea a doua a volumului, de cinci teme – biodiversitatea, economia, migraţiile, educaţia şi comunităţile. Fiecare parte începe cu o prezentare pe larg a temei, făcută de Carlo Petrini, după care urmează fragmente pe temele respective şi scrierile sau cuvântările Papei Francisc.

Din toate reiese, cum subliniază Domenico Pompili în prefaţă, „importanţa gândirii Papei Francisc cu privire la <<ceea ce se întâmplă casei noastre>>. Aanaliza sa porneşte de la cauzele profunde de natură antropologică şi etică, ce se află chiar la rădăcina problemei. Concluzia care iese la iveală este că raţiunea perbersităţii anumitor mecanisme în desfăşurare este constituită din tipul de concepţie exclusiv economică sau economicistă a dezvoltării, aceasta fiind privită în mod ingenuu şi iresponsabil ca un proces ce se desfăşoară în linie dreaptă, de parcă ar fi ceva automat şi, prin urmare, nelimitat. Ceea ce nu este. Iar pandemia în care ne aflăm este încă o dovadă a acestui fapt.”

Carlo Petrini – Pământul viitorului. Dialoguri cu Papa Francisc pe tema ecologiei integrale. Prefaţă de Domenico Pompili.Traducere din limba italiană de Eelna Bănică. Editura RAO. 198 pag.