O carte pe zi: „Regina mea” de Jean-Baptiste Andrea

În urmă cu doi ani, romanul de faţă a fost încununat cu două premii: Prix Femina des lycéens 2017 şi Prix du premier roman 2017. Revista L’Express scria că e vorba de „Un stil, un ton, o muzică aparte… Încă de la primele pagini, ne dăm seama că acesta e un pariu câştigat, că Regina mea este un interludiu fermecat, una dintre acele poveşti iniţiatice care îi încântă pe adulţii ce şi-au păstrat sufletul de copil.”

Autorul, Jean-Baptiste Andrea, născut în 1971, este regizor şi scenarist, şi declara, într-un interviu, despre romanul său de debut: „Este povestea prieteniei între doi copii, pe un platou izolat din Haute-Provence, în vara lui 1965. Shell, eroul, este un copil considerat prostul satului de toţi cei din jur, inclusiv de familia lui. De teamă să nu fie trimis la o şcoală specială, fuge de acasă şi întâlneşte o adolescentă pariziană în vacanţă. Fata, Viviane, se proclamă <<regina lui>> şi îi cere să o slujească fidel. Cartea s-a născut din îngemănarea a două elemente. Primul: peisajele din regiunea mea natală, care mă inspiră întotdeauna. Ţin să clarific faptul că nu este un roman regional, eu vorbesc despre o Provence aproape simbolică, zugrăvită în tuşe groase. Esenţial aici este rolul pe care îl are natura în poveste mai degrabă decât zona în care se află acele peisaje. Al doilea element este tema copilăriei, care îmi este tare dragă. Nu din nostalgie – nu vreau să redevin copil – ci pentru că nu vreau să moară în mine copilul care eram. În mulţi adulţi acest copil nu mai există ori este profund anihilat. (…) Cred că m-am gândit vreo patru ani la Regina mea. Într-o zi, m-am aşezat să scriu această poveste şi nu m-am oprit timp de două luni. Odată ce am înţeles personajul principal, i-am pregătit rolul, scriitura curge. (…) Prin urmare, am vrut să spun povestea unui copil care păstrează toate momentele de fericire pe care le trăieşte – unele sunt mai degrabă insignifiante.”

O poveste iniţiatică despre un băiat neobişnuit, poreclit Shell (pentru că umblă peste tot, nu numai la benzinăria tatălui său, îmbrăcat cu o geacă inscripţionată Shell), o poveste în care totul este adevărat, totul e vis, totul e imaginaţie. Scriu editorii: „Shell a abandonat şcoala şi locuieşte cu părinţii într-o benzinărie. Într-o zi, din cauza unei ţigări, aproape că declanşează un incendiu. Părinţii săi se gândesc să-l trimită la o şcoală specială. Atunci, ca să devină bărbat, Shell se hotărăşte să meargă la război. Porneşte pe cărarea din spatele benzinăriei, dar, când ajunge pe platoul alpin, îl întâmpină doar mirosul de tufe uscate şi o tăcere adâncă. O siluetă uşoară ca o răsuflare apare brusc în faţa lui. Această fiică a vântului, care îi cere să o numească <<regina>> lui, este Viviane.
Cu ea, totul se inventează. Platoul este locul lor de joacă. Shell se lasă copleşit de senzaţii. Şi decide să se supună dorinţelor reginei sale. Dragostei. Jocului şi nepăsării.”
Din păcate, o poveste care sfârşeşte tragic.

Jean Baptiste Andrea – Regina mea. Editura Pandora M. Traducere din franceză de Lucia Vişinescu. 190 pag.