O carte pe zi: „Viaţa ca un dar”, de Ilie Rad

Memoriile sunt despre satul Nandra şi familia Rad, din care se trage autorul. Prin intermediul primului volum, dedicat copilăriei, autorul mărturiseşte încă din prefaţă, că vrea să salveze de la uitare (alături de monografia satului, pe care a redactat-o, împreună cu soţia sa, Doina Rad, în anul 2021) lumea satului său natal, din a două jumătate a secolului al XX-lea. Ion Agârbiceanu a făcut acelaşi lucru, în romanul Strigoiul, dar el se referea la un cadru mai general, respectiv la lumea satului transilvan din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Volumul de faţă (Naşterea şi copilăria (1955-1970) este primul dintr-o serie de trei volume cu caracter memorialistic, următoarele două vizând „Adolescenţa şi tinereţea (1971-1980)”, respectiv „Maturitatea şi senectutea (din 1982)”.

Amintirile personale ale autorului „sunt împânzite de referinţe literare, culese din diferite cărţi. Amfost folosit un citat, ori de câte ori am putut arăta că ceea ce scriu au au mai scris şi alţii. Mai mult decât atat, unele obiceiuri din sat le-am reconstituite cu ajutorul unor citate din prozatori ardeleni (Slavici, Rebreanu, Agârbiceanu, Pavel Dan, Ion Vlasiu şi alţii). Poate că aceste multe referinţe perturbă uneori fluxul naraţiunii, dar ele asigură textului o anume singularitate”.

Volumul este structurat în cinci secţiuni, prima (O copilărie petrecută la ţară) fiind cea mai consistentă, cu 31 de capitole. Astfel, după o scurtă prezentare a istoriei satului natal (atestat documentar în anul 1311), autorul face o comparaţie cu satul natal al lui Lucian Blaga, Lancrăm, care poartă în el „sunetele lacrimei”, pe când numele satului autorului, Nandra, conţine „sunetele mândriei”. Urmează o emoţionantă evocare a „icoanei părinţilor”, a rudelor din partea ambilor părinţi, a primelor amintiri, legate de bunica maternă, o descriere a celor cinci case în care a copilărit autorul şi în care s-a simţit mereu „acasă”.

Sunt şi pagini care reconstituie lumea satului ardelean, din perioada menţionată, cu păsările şi animalele din ogradă, cu călătorii străini prin sat, cu unele jocuri ale copilăriei (precum moara, joc asemănător cu şahul); primii ani de şcoală primară şi gimnazială, primele vizite la oraş, primele lecturi din publicaţiile pe care le citea şi în care voia să debuteze.

A doua secţiune (Viaţa la ţară) vine oarecum în prelungirea monografiei satului Nandra, publicată în 2021, descrise horele din sat, obiceiurile de Paşti şi de Crăciun, tradiţiile de la naşteri, nunţi şi înmormântări.

În partea a III-a sunt menţionate principalele îndeletniciri: cositul fânului, cultivarea unor plante necesare traiului (grâul, porumbul, cânepa, sfecla de zahăr, cartoful etc.).

Secţiunea a IV-a cuprinde gânduri şi reflecţii (Am plecat din sat, după titlul romanului omonim al lui Ion Vlasiu).

În ultima parte a cărţii (V) - noi informaţii legate de monografia satului Nandra, precum şi mai multe enigme ale satului, care nu au putut fi încă dezlegate.

Volumul cuprinde şi un număr considerabil de fotografii, ilustraţii şi documente. Multe dintre acestea ar putea părea unora prea personale, prea „familiale”, însă autorul este convins că, în timp, acestea vor deveni „istorice”, mărturii importante ale unui loc şi ale unui timp.

În ansamblu, cartea devine un gel de frescă a satului românesc în perioada comunistă. Şi pare scrisă sub motto-ul din Gabriel García Márquez: “Viaţa nu este ce ai trăit, ci ce îţi aminteşti că ai trăit şi cum ţi-o aminteşti, pentru a o povesti.”

Ilie Rad – Viaţa ca un dar. Naşterea şi copilăria (1955-1970). Memorii Volumul I. Casa Cărţii de Ştiinţă, 432 pag.