O placă în memoria lui Amza Pellea, dezvelită miercuri, în Bucureşti, în prezenţa fiicei actorului

"Aici a locuit în ultimii ani ai vieţii marele actor Amza Pellea - interpret emblematic al teatrului şi filmului românesc" - este textul care, începând de miercuri, poate fi citit pe faţada clădirii din strada Salcâmilor, nr. 12, din Bucureşti. În prezenţa mai multor persoane, Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), şi actriţa Oana Pellea, fiica lui Amza Pellea, au dezvelit placa comemorativă.

"Am bucuria de a spune că UNITER-ul îşi face datoria din când în când şi cât mai des posibil şi în această activitate care este înscrisă în statutul nostru ca fiind dintre cele prioritare şi anume menţinerea în memoria publicului a marilor figuri ale teatrului românesc. Aici e vorba şi de un mare actor de teatru, dar şi de un mare actor de film, ceea ce combină în mod fericit o personalitate artistică de excepţie. Şi el ca şi mulţi dintre colegii lui au dispărut din viaţă mult prea devreme, nepermis de devreme, o întreagă generaţie a dispărut într-o clipă şi obligaţia noastră este să îi păstrăm în amintire cu tot ce înseamnă ei şi contribuţia lor la istoria teatrului românesc. Amza Pellea nu are nevoie de prezentări amănunţite pentru a-i dezvălui cariera, el rămâne bine înfipt în memoria colectivă, în special cu filmele lui şi cu apariţiile lui în televiziune, mai puţin cu spectacolele de teatru, care n-au fost înregistrate, nu sunt păstrate în arhive", a declarat Ion Caramitru.

Preşedintele UNITER a spus că este vorba despre o casă cu o istoria ei proprie. "A fost proprietate a familiei Tatos, a fost şi sediu de ambasadă, aici a locuit maestrul (Radu, n.r.) Beligan, după plecarea lui a venit Amza Pellea, după Amza Pellea s-a întors în sfârşit proprietarul de drept, Alexandru Tatos", a spus Ion Caramitru, precizând că a avut cu Amza Pellea o "prietenie aparte".

Oana Pellea a mulţumit tuturor celor care au făcut posibilă dezvelirea acestei plăci memoriale şi a declarat: "Sunt mai mult decât bucuroasă, sunt chiar foarte emoţionată. Ciudat, pentru că mi-e straniu să stau aici. (...) Cred că, acolo unde e, zâmbeşte acum Amza, destul de încântat de toată atenţia pe care o primeşte, după 32 de ani".

Acest eveniment a avut loc în cadrul Festivalului Naţional de Teatru, care, la această ediţie aniversară - a 25-a -, dă memoriei teatrului ce i se cuvine şi aminteşte de mari personalităţi legate de artele scenei. În acest sens, Festivalul Naţional de Teatru, în parteneriat cu Mişcarea de Rezistenţă, prezintă o amplă expoziţie de fotografie întru readucerea concretă în amintirea publicului spectator a actorului Amza Pellea. Expoziţia este deschisă în perioada 23 octombrie - 1 noiembrie, în foaierul Sălii Media a Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti.

Amza Pellea a fost unul dintre cei mai importanţi actori români de teatru şi film. A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova, după care a jucat pe scenele Teatrului Naţional din Craiova, Teatrului Mic, Teatrului Nottara, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti, unde s-a impus ca unul dintre cei mai talentaţi actori români. Totodată, el a fost profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

Printre personajele create de el se numără Brettschneider ("Svejk în al doilea război mondial", de Bertoldt Brecht, 1962), Subcomisarul ("Capul de răţoi" de G. Ciprian, 1966), Platonov ("Un Hamlet de provincie" de A.P. Cehov, 1967), Hickok ("Buffalo Bill şi indienii" de A. Kopit, 1973), Vlad Ţepeş ("A treia ţeapă" de Marin Sorescu, 1979) etc.

Personajele interpretate de Amza Pellea au fost de factură variată, de la cele istorice - Vlădica Hariton din "Tudor din Vladimiri", de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din "Croitorii cei mari din Valahia", rolurile din filmele "Tudor" (1963), "Răscoala" (1966), "Haiducii" (1966), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Mihai Viteazul" (1971) - la cele contemporane - Manole din "Somnoroasa aventură", de T. Mazilu - şi cele din repertoriul clasic universal - Horaţiu din "Hamlet", Platonov din "Un Hamlet de provincie" de A.P. Cehov.

Poate unele dintre cele mai celebre roluri ale sale sunt Mihai Viteazul, dar şi Nea Marin, binecunoscutul personaj de factură populară care i-a pus în valoare atât de bine disponibilităţile pentru comedie, din "Nea Mărin, miliardar" (1979), de Sergiu Nicolaescu.

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)