Oprescu: Hanul Gabroveni a fost reconstruit foarte aproape de original. Partea veche va fi gata în 30 aprilie

"Hanul Gabroveni începe să arate cu ceea ce ne-am dorit întotdeauna, să poată să fie reconstruit cât mai aproape de original, chiar dacă aici au fost construite case peste case în urmă cu sute de ani. Va fi un adevărat institut cultural municipal şi, în acelaşi timp, va deveni un pilon de dezvoltare în ceea ce înseamna proiectele de cultură la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel naţional. Sunt mândru pentru că le putem pune la dispoziţie bucureştenilor, dar şi celor care vizitează oraşul nostru, un spaţiu primitor de cultură chiar în Centrul Vechi al Capitalei", a declarat, joi, Sorin Oprescu, după ce a vizitat imobilul, aflat de doi ani în reconstrucţie.

Potrivit reprezentanţilor municipalităţii partea veche a hanului, reabilitată şi cu fonduri norvegiene, va fi gata pe 30 aprilie, în timp ce corpul nou va fi finalizat în următoarele cinci luni.

"Îmi doresc să-l putem deschide cât mai curand astfel încât bucureştenii să poată beneficia de tot ceea ce acest spaţiu poate oferi din punct de vedere cultural: săli de spectacole, săli de
expozitie, braserie, cafenea, punct de informare turistică. (...) Nu mi-e ruşine cu ce este aici, seamănă cu ce este la Viena", a mai spus Oprescu.

La rândul său, ministrul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici a spus că, în luna iunie, vrea să organizeze în Hanul Gabroveni o primă ediţie a întâlnirii anuale cu reprezentanţii Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European (SEE), prin care România primeşte finanţare din partea Norvegiei, Islandei şi Liechtensteinului.

"Va fi un exemplu şi pentru cei care au dat banii şi care vor vedea exact pe ce au dat banii, dar vor vedea un proiect care a prins viaţă. A fost un proiect dificil pentru că este un monument vechi şi s-a lucrat într-o zonă necunoscută", a declarat Teodorovici.

Prin restaurarea Hanului Gabroveni va fi introdusă în circuitul cultural al Capitalei o nouă sală de spectacole cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri. Ultima sală de spectacole realizată în Bucureşti este cea a Teatrului Excelsior, care a fost inaugurată în anul 2011.

"Avem o sală de spectacole de 200 de locuri, o sală mai mică de 70 de locuri care ar putea să fie ori pentru spectacole, ori pentru repetiţii, avem patru săli de expoziţie, birouri pentru centrul de proiecte culturale ArCuB, care va avea un alt sediu aici, braserie, cafenea, punct de informare turistică, avem săli de expoziţie. Ne gândim să facem cursuri, de dans şi nu numai. Va fi un spaţiu extrem de viu, care să-şi deschidă porţile în jurul orei 10.00 şi să le închidă după ora 24.00", a declarat, joi, Mihaela Păun, directorul centrului de proiecte culturale al primăriei - ArCuB.

Pentru realizarea şi finalizarea "Hanului Gabroveni" au fost folosiţi 37.362.216 lei (TVA inclus), din care 23.633.147 de lei (TVA inclus) reprezintă contribuţia Primăriei Generale în acest proiect şi 13.729.068 de lei contribuţia Mecanismului Financiar Spaţiul Economic European, prin Ministerul Culturii.

Lucrările de restaurare, extindere şi remodelare funcţională a Hanului Gabroveni au fost atribuite societăţii Aedificia Carpaţi SA.

Reabilitarea Hanului Gabroveni, monument istoric din clasa A, a început în februarie 2012, lucrările urmând să fie finalizate, conform contractului, la 31 decembrie 2013.

Lucrările cuprind conservarea, consolidare şi restaurarea Hanului Gabroveni şi a pasajului său comercial, punerea în valoare a monumentului istoric, precum şi extinderea clădirii existente cu un corp nou.

În restaurare sunt folosite tehnici tradiţionale de construcţie, îmbinate cu modalităţi de consolidare ultramoderne. Finisajele şi materialele folosite sunt alese astfel încât să se înscrie în stilul epocii, cu tencuieli mortar var-nisip colorate în masă, cu cărămidă aparentă, cu învelitori de titan-zinc, tâmplării de lemn, socluri de piatră naturala şi pavaje din piatră cubică.

Data exactă a construirii Hanului Gabroveni nu este cunoscută, istoricii putând certifica doar faptul că acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847, pentru că, în acel an, la 23 martie, aproape un sfert din suprafaţa Bucureştiului - cuprinzând şi zona delimitată de Lipscani, la nord, şi actuala stradă Franceza, la sud - a fost devastată de un incendiu puternic.

Tudor Hagi Tudorache, cel care este posibil să fie comanditarul şi primul proprietar al imobilului din strada Lipscani 84-88, a fost unul dintre cei mai renumiţi negustori din prima parte a secolului al XIX-lea. El deţinea un număr destul de mare de spaţii comerciale în hanul Sfântul Gheorghe Nou şi un grup de prăvălii numite Hanişorul, care se găseau pe Lipscani. În 1848, cu puţin timp înaintea morţii sale, Tudor Hagi Tudorache se retrage din afaceri, lăsându-l în loc pe unul dintre fiii săi, Constantin Hagi Tudorache.

Construcţia Hanului Gabroveni a avut atât destinaţie comercială, cât şi de găzduire a călătorilor şi în special a negustorilor veniţi din zona balcanică. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, hanul a fost "modernizat" după cerinţele vremii, fiind transformat în hotel. Hotelul Gabroveni-Universal, care mai există şi astăzi pe strada Gabroveni 12, conţine în structura sa fragmente ale fostului han. Nu există însă date care să susţină identificarea Hanului Gabroveni cu pasajul comercial.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni era menţionat într-o serie de lucrări dedicate istoriei Bucureştilor sau negoţului bucureştean. În lucrarea sa apărută în 1899, în capitolul referitor la hanuri, Ionnescu Gion arată că Hanul Gabroveni, care conform actelor deţinute de Russe şi Ion Russescu, proprietari ai hotelului Gabroveni Universal, se mai numea şi Bezesten, era locul unde poposeau negustorii bulgari veniţi de la Gabrovo, din Bulgaria. Edificiul era situat "la spatele Curţii Domneşti, în mijlocul numeroaselor şi strâmtelor ulicioare neguţătoreşti din Târgul Dinăuntru".