OTV, Kanal D şi 10 TV - cele mai multe greşeli de folosire a limbii române

În perioada 1 - 31 mai 2011, au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Kanal D, Antena 3, B1 TV, OTV şi 10 TV) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), de o echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, la cererea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). Au fost monitorizate în special emisiunile de ştiri şi dezbateri din prime-time difuzate de aceste televiziuni şi radiouri - în total 300 de ore de programe.

Rezultatele acestei monitorizări au fot prezentate în prezenţa membrilor Consiliului - Răsvan Popescu, preşedinte, Dan Grigore şi Cristina Trepcea-, a academicianului Marius Sala şi a Rodicăi Zafiu.

Preşedintele CNA, Răsvan Popescu, a remarcat că, în ansamblu, există o tendinţă de scădere a numărului de greşeli de limba română în audiovizual.

Postul OTV, singurul dintre televiziunile monitorizate care a totalizat peste 50 de greşeli în luna mai 2011, a înregistrat totuşi o scădere a numărului de erori faţă de monitorizarea precedentă, efectuată în luna martie a acestui an, de la 90 la 70.

Pe de altă parte, Kanal D şi Prima TV au fost singurele televiziuni care au înregistrat o creştere a numărului de greşeli faţă de luna martie, de la 32 la 44, respectiv de la 24 la 40, acestea ocupând locurile 2 şi respectiv 4 în clasamentul posturilor cu cele mai multe greşeli de limba română în perioada 1 şi 31 mai.

În schimb, la televiziunile private de ştiri, greşelile de exprimare au scăzut considerabil, de la monitorizarea din martie la cea din mai, şi anume de la 58 la 25 la Antena 3, respectiv de la 37 la 28, la Realitatea TV.

Pe locul al treilea în topul televiziunilor cu cele mai multe erori de exprimare s-a clasat 10 TV, cu 41 de greşeli, în scădere de la 44, înregistrate în martie.

În continuarea clasamentului s-au situat Realitatea TV (28 de greşeli), B1 TV (27), la egalitate TVR 1, Pro TV şi Antena 3 (câte 25), Antena 1 (23) şi TVR 2 (20). Cele mai puţine greşeli de limba română în televiziune au fost înregistrate de TVR Cultural - 19.

În ceea ce priveşte radiourile monitorizate, la Europa FM au fost înregistrate 15 greşeli de folosire a limbii române, în timp ce la Radio România Actualităţi - 12.

Rodica Zafiu a remarcat în conferinţa de presă că greşeala "ora doisprezece" a început să fie tot mai mult înlăturată, în schimb, în ceea ce priveşte folosirea termenului "care", "lupta este grea". Ea a mai semnalat şi existenţa unor colocvialisme exagerate şi supărătoare de tipul "lu' Monica" sau "lu' soră-sa" în emisiunile audiovizuale, precum şi greşeli de accentuare a unor cuvinte, poate din graba sau neatenţia cu care sunt citite de pe prompter. Zafiu a remarcat şi folosirea nejustificată a unor termeni preluaţi din limba engleză, precum "content" (în loc de "conţinut") sau chiar "lucrul despre care este vorba".

Coordonatoarea monitorizării a conchis însă că tendinţa este bună, iar atenţia jurnaliştilor din audiovizual a crescut.

Potrivit raportului de monitorizare prezentat marţi, în luna mai, au fost înregistrate, ca şi în precedentele sesiuni de monitorizare, câteva greşelile elementare de scriere (în titluri sau în crawluri), privind ortografierea cu i / ii / iii la finalul cuvintelor şi folosirea cratimei: "Nu fii nesimţit!" - corect "nu fi","copii şi animăluţele pe care le am în grijă nu mai au mâncare" - corect "copiii","duce-ţi-vă naibii!" - corect "duceţi-vă","Dute la tanti..." - corect "du-te".

S-au înregistrat în continuare unele pronunţări neîngrijite, populare şi regionale: "au ieşit pe uşe" - corect "uşă", "ţigarea din gură" - corect "ţigara","îl verificaţi la servici?" - corect "serviciu", "pe ştatele de plată ale Ministerului de Externe" - corect "statele".

Destul de frecvente sunt deplasările de accent, produse fie de necunoaşterea formei corecte, la cuvinte ca "butelia", "receptorii", "editor", "curator", prematur" şi "etnii".

În domeniul morfologiei, în afara unor abateri persistente, semnalate şi în monitorizările precedente, s-au înregistrat câteva forme greşite în flexiunea verbelor - "depinde cum interferă" - corect "interferează","nu mai fă afacerile alea"- corect "nu (mai) face" - şi a substantivelor - "o serie de uzini de tratare a apelor" - corect uzine.

În câteva cazuri, s-a constatat prezenţa tiparului popular, nerecomandabil, de extindere a marcării genitivului sau a dativului cu "lui/ lu'", în locul exprimării flexionare: "aţi citit scrisoarea lui Monica?" -corect "Monicăi","să-i lase numai lui moştenirea, nu şi lu' soră-sa" - corect "soră-sii/ surorii sale".

De asemenea, s-a folosit destul de frecvent forma de feminin plural "ultimile", în locul celei corecte, "ultimele" - "ultimile portofolii".

Mai puţin frecvent decât în etapele precedente s-au înregistrat unele dezacorduri ale numeralelor compuse - "treizeci şi unu de litere" - corect: "treizeci şi una de litere", "o sută cincizeci şi unu de proprietăţi" - corect: "o sută cincizeci şi una de proprietăţi" -, asociate şi cu utilizarea unei forme necultivate, invariabile: "Doişpe steluţe?" - corect: "douăsprezece". Greşeala care constă în utilizarea formei de masculin "doisprezece" în exprimarea orei a fost mai rar întâlnită în această perioadă, cu unele excepţii "au închis cârciumile la doisprezece, întâi la zece şi pe urmă la doisprezece" - corect "douăsprezece".

Utilizarea fără prepoziţia funcţională "pe" a pronumelui relativ care cu funcţie de complement direct continuă să fie o greşeală frecventă: "exemplul care l-a dat domnul primar" - corect "exemplul pe care l-a dat domnul primar","obiecte care femeile sau copiii nu le abordează cu uşurinţă" - corect "obiecte pe care femeile sau copiii nu le abordează/folosesc cu uşurinţă".

Pronumele "care" este folosit greşit, invariabil, şi în alte construcţii, de tipul anacolutului: "sunt şi români care le este teamă când văd astfel de lucruri" - corect "sunt şi români cărora le este teamă când văd astfel de lucruri".

Folosirea lui "şi" parazitar (în secvenţa "ca şi") persistă şi chiar se extinde: "ca şi prejudicii aduse statului" - corect: "ca prejudicii","Am început ca şi medic" - corect "ca medic","i-a preluat ca şi personaje" - corect "ca personaje".

Sunt destul de frecvente calcurile semantice inutile după engleză: "Au arătat (...) aceeaşi determinare care i-a făcut campioni" - cf. engl. "determination" - hotărâre, stabilire - recomandat, în acest context, "hotărâre", "acesta a mulţumit fanilor şi colegilor pentru suport" - cf. engl. "support" - ajutor, sprijin - recomandat "sprijin".

În concluzie, în această sesiune de monitorizare s-a constatat o reducere a anumitor categorii de greşeli (de flexiune a substantivelor, de folosire a numeralelor), în vreme ce alte abateri (folosirea relativului "care", clişeul "ca şi", calcurile semantice inutile) au rămas destul de frecvente, se mai arată în raport.

Următoarea monitorizare privind greşelile de folosire a limbii române în audiovizual va fi realizată în luna octombrie, după cum a anunţat Răsvan Popescu, preşedintele CNA.